Previous coin
50 bani, 1 leu, 10 and 100 lei 2018 - Union with Basarabia - 100 Years
Next coin
23.75 mm diameter, 6.1 g, brass - 80% copper, 15% zinc, 5% nickel, flat edge, with inscription ROMANIA (two times)
Obverse: ROMANIA, coat of arms of Romania, face value 50 BANI, year 2018, an image of the "Sfatul Țării" building in Chișinău, where, on 27th of March 1918, the Union of Basarabia with Romania was voted, and a fragment from the declaration of the Union
Reverse: portraits of three personalities that signed the Union: Ion Inculeț, president of "Sfatul Țării", Pantelimon Halippa, vice-president, and Ion Buzdugan, secretary, inscriptions "100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA" and "27 Martie 1918" meaning "100 YEARS SINCE THE UNION OF BASARABIA WITH ROMANIA" and "22TH OF MARCH 1918"

Issuing date: 26th of March 2018

Mintage: 5000 coins

37 mm diameter, 23.5 g, coppered tombac, reeded edge
Obverse: ROMANIA, coat of arms of Romania, face value 1 LEU, year 2018, an image of the "Sfatul Țării" building in Chișinău, where, on 27th of March 1918, the Union of Basarabia with Romania was voted, and a fragment from the declaration of the Union
Reverse: portraits of three personalities that signed the Union: Ion Inculeț, president of "Sfatul Țării", Pantelimon Halippa, vice-president, and Ion Buzdugan, secretary, inscriptions "100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA" and "27 Martie 1918" meaning "100 YEARS SINCE THE UNION OF BASARABIA WITH ROMANIA" and "22TH OF MARCH 1918"

Issuing date: 26th of March 2018

Mintage: 200 coins (sets only)

37 mm diameter, 31.103 g, 99.9% silver, reeded edge
Obverse: ROMANIA, coat of arms of Romania, face value 10 LEI, year 2018, an image of the "Sfatul Țării" building in Chișinău, where, on 27th of March 1918, the Union of Basarabia with Romania was voted, and a fragment from the declaration of the Union
Reverse: portraits of three personalities that signed the Union: Ion Inculeț, president of "Sfatul Țării", Pantelimon Halippa, vice-president, and Ion Buzdugan, secretary, inscriptions "100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA" and "27 Martie 1918" meaning "100 YEARS SINCE THE UNION OF BASARABIA WITH ROMANIA" and "22TH OF MARCH 1918"

Issuing date: 26th of March 2018

Mintage: 200 coins (sets only)

37 mm diameter, 31.103 g, 99.9% silver, reeded edge
Obverse: ROMANIA, coat of arms of Romania, face value 100 LEI, year 2018, an image of the "Sfatul Țării" building in Chișinău, where, on 27th of March 1918, the Union of Basarabia with Romania was voted, and a fragment from the declaration of the Union
Reverse: portraits of three personalities that signed the Union: Ion Inculeț, president of "Sfatul Țării", Pantelimon Halippa, vice-president, and Ion Buzdugan, secretary, inscriptions "100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA" and "27 Martie 1918" meaning "100 YEARS SINCE THE UNION OF BASARABIA WITH ROMANIA" and "22TH OF MARCH 1918"

Issuing date: 26th of March 2018

Mintage: 200 coins (sets only)


Crearea Sfatului Țării

Congresul militarilor moldoveni basarabeni ținut la Chișinău între 20 și 25 octombrie 1917, condus de căpitanul Vasile Cijevschi, s-a încheiat cu mai multe rezoluții. Rezoluția a V-a consta în alcătuirea Sfatului Țării pentru ocîrmuirea Basarabiei. Moldovenii urmau să aibă 84 de locuri (70%), iar celelalte neamuri din Basarabia 36 de locuri (30%). Moldovenilor de peste Nistru li se rezervau 10 locuri adiționale, în măsura în care aceștia ar fi dorit să participe.

Deschiderea Sfatului Țării

Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la Chișinău pe 21 noiembrie 1917. Refugiatul bucovinean George Tofan a asistat la acest eveniment istoric și a lăsat mărturii neprețuite asupra primei ședințe:

„...Cel mai mare ca vîrstă dintre deputați, N. N. Alexandri, ocupînd locul prezidențial, se adresează către asistență cu următoarele cuvinte: << Domnilor deputați! Declar ședința Sfatului Țării deschisă. >>

Ca în urma unui semnal, toți deputații și publicul se scoală și, aplăudînd frenetic, strigă: << Trăiască Basarabia autonomă! Trăiască democrația! Trăiască Republica Moldovenească! >>

Corul execută din nou imnul <<Deșteaptă-te, române>>[1]. Pe ochii multora se văd lacrimi, unii plîng. Refugiații își acoper fețele cu batistele. Președintele, mușcîndu-și buzele, încearcă să-și oprească lacrimile. Arhimandritul Gurie, deputatul Pelivan, doamna deputat Alistar și mulți alții plîng ca copiii.” [1]

Ion Inculeț was elected president.

Ședința din 27 Martie 1918

La ședința festivă a fost invitată o delegație din România (cu capitala la Iași), delegație condusă de primul ministru Alexandru Marghiloman.

Iată ce scrie Constantin Kirițescu [2, p. 257] despre acest eveniment: „La pregătirea și săvîrșirea marelui act de la 9 aprilie a luat parte activă și Constantin Stere [fost rector al Universității din Iași]. Venit la Chișinău din teritoriul ocupat de germani cu concursul autorităților germane și a guvernului Marghiloman, în ajunul ședinței istorice a Sfatului Țării, el a fost îndată primit ca deputat în Sfat, ca băștinaș al țării și ca vechi luptător basarabean. Stere a adus mari servicii Unirii prin autoritatea sa personală, de care se bucura față de tinerii luptători basarabeni, al căror mentor fusese, precum și prin puterea de convingere a cuvîntărilor sale, rostite atît în românește cît și în rusește.”

Iată un fragment din discursul lui Constantin Stere:

„Gonit din țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi eu iar sînt adus aici prin voința poporului eliberat. [...] Poporul românesc nu a venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan, unde au fiert și s-au topit toate acele elemente, din care s-a născut poporul român. Noi n-avem unde să ne ducem și pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără sfîrșit, noi, plecați, tăcuți, conștienți de slăbiciunea noastră, noi am dus jugul, un veac întreg limba noastră a fost interzisă, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o otravă revoluționară.”

Iată un fragment din discursul lui Ion Buzdugan:

„Să știe toată lumea că noi vroim unirea tuturor românilor, de partea aceasta a Prutului și de cealaltă a Carpaților într-o Românie Mare, una și nedespărțită, și în baza principiului proclamat de revoluție, de autodeterminare a popoarelor, astăzi, domnilor deputați, noi sîntem chemați să înfăptuim cel mai revoluționar act în istoria poporului nostru, mult încercat în suferințe, - să votăm pentru Unirea Basarabiei cu România.”

"May our people, our country and the entire world know that we, Romanian Basarabians, that suffered an entire century under the Russian czarist yoke, want the union with the brothers beyond Prut, that we wish to be and remain forever with all the Romanians."”

A special position from the minorities in the Parliament was the one of the Pole Felix Dudchievicz, a position more than worth being recalled:

"I regret much that in this solemn day for the Moldavian population, I must speak Russian, which is the symbol of oppression for the Moldavian people as it is for the Polish one: I do not know the Moldavian language, and the Moldavians would not understand Polish.

In this majestic day, I wormly salute the unhappy and in the same time happy, fraternized Moldavian people, that finally is able to join the blood related Romanian people.

On the behalf of the Polish people I support entirely the Union of Basarabia with Romania, as this is desired by the Moldavians, native inhabitants of this country."

The essence of the decision is found concentrated in the beginning of the resolution subjected on March 27th / April 9th to the vote of the Basarabian Parliament:

"On the behalf of the people of Basarabia, the Council of the Land declares:

The Democratic Moldavian Republic (Basarabia), in its boundaries between Prut, Nistru, the Black Sea and the old boundaries with Austria, ripped by Russia a hundred years and even more ago from the body of the old Moldavia, in the reason of historical right and right of strain, on the basis of the principle that peoples alone shall decide their fate, from today on and forever joins its mother Romania."

The result of the vote was conclusive: 86 for, 3 against, 36 abstained, 13 were absent. As the result was being read, the deputies cried "Long live the Union with Romania!", carried away with enthusiasm in rapturous applauses. Let us remember the names of those deputies present there who accomplished the great act of historical justice.


1. Nicolae Alexandri
2. Elena Alistar
3. Ion Buzdugan
4. Ilarion Buiuc
5. Constantin Bivol
6. Ignație Budișteanu
7. Teodor Bîrcă
8. Nicolae Bosie-Codreanu
9. Ștefan Botnarciuc
10. Gheorghe Buruiană
11. Teodosie Bîrcă
12. Vladimir Bogos
13. Vladimir Budescu
14. Alexandru Baltag
15. Ion Valuță
16. Nicolae Grosu
17. Vasile Gafencu
18. Simeon Galițchi
19. Vasile Ghențul
20. Andrei Găină
21. Alexandru Groapă
22. Dimitrie Dragomir

23. Felix Dudchievicz
24. Dimitrie Dron
25. Boris Epure
26. Pantelimon Erhan
27. Vitalie Zubac
28. Ion Ignatiuc
29. Ion Inculeț
30. Teofil Ioncu
31. Anton Crihan
32. Ion Creangă
33. Afanasie Chiriac
34. Dimitrie Cărăuș
35. Ion Corduneanu
36. Grigorie Cazacliu
37. Anton Caraiman
38. Pavel Cocarlă
39. Ion Costin
40. Vladimir Ciorescu
41. Grigorie Cazacliu
42. Vladimir Cazacliu
43. Vasile Lascu


44. Nicolae Mămăligă
45. Mihail Minciună
46. Anatolie Moraru
47. Alexandru Moraru
48. Dimitrie Marța
49. Gheorghe Mare
50. Mihail Maculețchi
51. Dimitrie Marghitan
52. Teodor Neaga
53. Gheorghe Năstas
54. Constantin Oșoian
55. Gherman Pîntea
56. Vasile Mândrescu
57. Ion Pelivan
58. Efimie Palii
59. Ion Pascăluță
60. Petru Picior-Mare
61. Elefterie Siniclie
62. Nicolae Suruceanu
63. Timofte Silitari
64. Chiril Sberea


65. Nicolae Sacară
66. Andrei Scobioală
67. Chiril Spinei
68. Gheorghe Stavro
69. Teodor Suruceanu
70. Gheorghe Tudor
71. Ion Tudose
72. Grigore Turcuman
73. Teodor Uncu
74. Pantelimon Halipa
75. Teodor Herța
76. Leonida Țurcan
77. Vasile Țanțu
78. Nicolae Cernăuțeanu
79. Nicolae Ciornei
80. Vasile Cijevschi
81. Vasile Cerescu
82. Nicolae Cernof
83. Nicolae Soltuz
84. Constantin Stere
85. Zamfir Munteanu
86. Iacov Sucevan

After the Union

Constantin Stere a fost ulterior ales ca președinte al Sfatului Țării în locul lui Ion Inculeț (1884-1940), care după Unire demisionase pentru a intra în guvernul de la Iași ca ministru pentru Basarabia. Stere a exercitat această înaltă funcție între 2 aprilie și 25 noiembrie 1918 (stil vechi).

Ca urmare a demisiei lui Constantin Stere, președinte al Sfatului Țării a devenit Pantelimon Halippa. În această calitate Halippa a condus ședința din 26-27 noiembrie 1918 în care s-a votat legea agrară și apoi s-a renunțat la condiționalitățile pentru Unire specificate la 27 Martie în același an.

Clădirea Sfatului Țării

Sfatul Țării a avut drept sediu clădirea Gimnaziului nr. 3 de băieți din Chișinău.

Începînd cu 1933, în fosta clădire a Sfatului Țării a avut sediul Facultatea de Științe Agricole din Iași, cu sediul la Chișinău.

În prezent clădirea continuă să existe, în pofida unor modificări de aspect, în capătul superior al străzii Sfatul Țării, ca sediu al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

At the right side of the main entrance of the Academy of Music, Theatre and Fine Arts in Chișinău is placed an effigy of Pantelimon Halippa.


References

1. Țurcanu I., Papuc M., Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918, Editura Știința, Chișinău, 2017.

2. Kirițescu C., Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919. Vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

Note

[1] Aflăm așadar că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn național a început la Chișinău. „Deșteaptă-te, române” este din 1990 imnul național al României. Pentru o bună perioadă a devenit, am putea spune pentru a doua oară în Basarabia, imn de stat al Republicii Moldova în 1991. A exista o vizită oficială în deschiderea căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deșteaptă-te, române”, onorînd ambele state românești și pe președinții Ion Iliescu (România) și Mircea Snegur (Republica Moldova).


Back to selection page!