prima jumătate a sec. XIX Pondurile monetare din Moldova. Numite pietre de visterie sau blancuri, reprezentau sistemul oficial pentru controlul monedelor de aur străine care circulau şi la noi. În imaginea de mai jos legenda de pe avers este PRINŢ.1812.MOLDAV (cu litere chirilice). Imaginea piesei (cel mai probabil o fantezie modernă) este prezentă pe site prin amabilitatea domnului Adrian Popovici.

1826 Dinicu Golescu publică „Însemnare a călătoriei mele”. Descrie cum a văzut la Pesta „O sală mare plină cu feliurimi de monete strînse, din vechime şi pînă acuma, streine şi ungureşti...”, iar la Viena „O altă mare zidire unde au strînsoare de mulţime şi feliurimi monede, antici, foarte vechi, şi alte asemenea de mult preţ”.

1831 Art. 81 din Reglement Organicesc a Moldovei cuprins în noî capite (Regulamentul Organic): „Preţul tuturor mondelor de aur sau de argint ce vor intra în Moldova să va statornici după a lor de sine curată şi adevărată valoră, potrivit cu acel a galbănului de Olandă, carile cuprinde şasăzăci greunţă de aur şi 6 9/13 greunţă de migmă [aliaj], în preţ de triizeci şi unu lei şi giumătate galbănul, sau de patrusprezece sorocoveţi, după cursul de astăzi a galbănului şi a sorocovăţului. Această preţuire va fi de temei nestrămutat a cursului monedii în toate luaturile şi alişverişurile din lăuntrul a Moldovei.”

1831 Art. 430 din Reglement Organicesc a Moldovei cuprins în noî capite (Regulamentul Organic): „Monedile vor ave acelaşi curs şi acelaşi preţ în îmbe prinţipaturile, întocmai cu prinţipiile preţurilor aşăzate la capul finanţii, art. 81.”

martie 1847 Prima medalie românească modernă. Legenda este DOMNIZA/ELENA/NĂSCUT LA/22 GHENARE/1847 (avers) şi MARTIE AN2/1847 (revers), combinînd litere chirilice cu litere latine.

1858 Gheorghe Asachi întocmeşte un „proiect de reorganizare a şcoalelor naţionale”. În învăţămîntul superior trebuiau să fie predate, printre altele, şi următoarele cursuri de „ştiinţe istorice”: cronologia, genealogia, arheologia, paleografia, blazon şi numismatica.

10.05/22.05.1866 Carol I devine domnitor al României.

1866 - existau peste 70 de tipuri de monede străine în circulaţie pe teritoriul Principatelor Unite

22.04/04.05.1867 „Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale” este promulgată. Unitatea monetară este leul divizat în 100 de bani, fiind adoptat sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism (aur şi argint). 1 leu trebuia să cîntărească 5 grame şi să conţină 4,175 grame de argint curat. Din Uniunea Monetară Latină au făcut parte Franţa, Elveţia, Belgia, Italia şi Grecia. Luxemburg, Spania, Serbia, Muntenegru, Vaticanul şi România au utilizat acest sistem monetar. În Uniunea Monetară Latină s-au bătut piese în valoare de 5 unităţi, din argint cu titlul 90.0%, piese de 0.50, 1 şi 2 unităţi, din argint cu titlul 83.5%, precum şi piese de aur de 90.0% (10, 20, 50 sau 100 de unităţi). România nu a căpătat statutul de membru al Uniunii Monetare Latine deoarece nu a putut garanta că va emite suficientă monedă de argint şi de aur pentru a putea acoperi nevoile propriei circulaţii (şi, deci, că monedele celorlalte ţări membre nu se vor „scurge” la noi).

01.01/13.09.1868 Legea intră în vigoare.

Cursuri bancare obişnuite pentru leul românesc în secolul XIX:

24.02/08.03.1870 Se inaugurează oficial Monetăria Statului, unde se bat primele monede de 20 lei de aur şi de 1 leu de argint

14 şi 15.08-26 şi 27.08.1871 Alexandru Papiu Ilarian prezintă ca dar din partea clericului Mihail Crişan din Reghin 160 de monede romane care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de Vasile Alexandrescu Urechia, stau la baza actualului „Cabinet numismatic al Academiei”.

01.12/13.12.1873 Monedele străine - ruseşti, austriece sau turceşti - şi-au încetat oficial circulaţia în ţară (pe baza decretului din luna mai al lui Petre Mavrogheni, ministru de Finanţe).

04.05/16.05.1877 Este adoptată legea care stabilea cursul monedelor ruseşti. O dată cu intrarea trupelor ruseşti în ţară, rublele au căpătat curs legal şi obligatoriu în România, rubla fiind supraevaluată.

12.06/24.06.1877 Este adoptată legea pentru emisiunea biletelor ipotecare (pentru o valoare de 30.000.000 lei) garantate de bunurile imobiliare ale statului, prima hîrtie-monedă din România.

17.01/29.01.1879 Cursul rublelor este scăzut de la valoarea impusă de ruşi pînă la valoarea reală (rubla ajunge de la 4 lei la 3,70 lei). Monedele mai mici de jumătate de rublă nu mai au curs obligatoriu.

17.04/29.04.1880 Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi emisiune „Banca Naţională a României” (capital de 12.000.000 lei) cu privilegiul exclusiv de a bate monedă, sub formă de societate anonimă cu participarea statului (1/3 din acţiuni fiind ale statului şi 2/3 ale deţinătorilor particulari). Primul director al BNR a fost Teodor Mehedinţeanu, urmat în funcţie de Eugeniu Carada.

27.11/09.12.1880 Rublele nu mai au curs legal în România.

14.03/26.03.1881 Parlamentul votează transformarea României în regat.

10.05/22.05.1881 Carol I este încoronat ca rege al României.

1885 Apare Despre originile monetelor, de Mihail C. Sutzu.

30.03/11.04.1885 Este votată legea pentru organizarea monetăriei statului, a fabricii de timbre şi a depozitului general al timbrelor.

29.05/10.06.1889 Este votată legea pentru introducerea sistemului monometalist (etalon aur), ce intră în vigoare pe 17/29.03.1890. 1 leu este echivalent cu 1/3.1 dintr-un gram de aur fin cu titlul de 90%. Emisiunile de hârtie-monedă trebuiau să fie acoperite în proporţie de 40% cu aur.

1.01/14.01.1901 BNR devine bancă privată, prin vînzarea participaţiei statului către particulari.

27.09/10.10.1914 Moare regele Carol I.

28.09/11.10.1914 Se urcă pe tron regele Ferdinand I

01.11.1920 - 1921 Unificare monetară. Sînt scoase din circulaţie bancnotele emise de Austro-Ungaria, de Rusia şi de trupele de ocupaţie germane, prin preschimbare cu bancnote emise de BNR.

20.09.1927 Moare Ferdinand I; Mihai I minor devine rege.

07.02.1929 Legea pentru stabilizarea monetară prin devalorizarea leului (scăderea conţinutului în aur). Un leu valorează 10 miligrame de aur cu titlul 900/1000. Un leu aur este egal cu 32 de lei hîrtie. Biletele de bancă emise de BNR sînt convertibile în aur, dar numai în cazul sumelor mai mari de 100.000 de lei.

08.06.1930 Carol II este proclamat rege; Mihai I redevine prinţ moştenitor şi capătă titlul de „mare voievod de Alba Iulia”.

06.09.1940 Carol II abdică; Mihai I redevine rege.

20.12.1946 Legea privind etatizarea BNR.

15.07.1947 Comisia pentru redresare economică şi stabilizare monetară

15.08.1947 Stabilizare monetară: 1 leu nou = 20.000 lei vechi. În urma reformei un leu valora 6.6 miligrame de aur cu titlul 90%. La stabilizare fiecare cetăţean a putut să schimbe personal doar o sumă fixă de bani, suma posibil de schimbat de un om fiind între 1.5 şi 7.5 milioane de lei vechi, în funcţie de ocupaţia prezentatorului.

30.12.1947 Mihai I abdică şi se proclamă Republica Populară Română

28.01.1952 Reformă bănească, conţinutul acoperirii în aur este ridicat la 0,079346 grame de aur fin la leu. Schimbul banilor se face de la 20 la 400 lei pentru un leu nou, diferenţiat pentru populaţie (20:1), întreprinderi de stat şi cooperatiste.

01.02.1954 Conţinutul de aur al leului a fost mărit la 148.112 miligrame de aur fin, salariile şi preţurile rămînînd pe loc.

18.08.1965 Proclamarea Republicii Socialiste România.