Înapoi
100 lei 2014 - Vladislav Vlaicu - 650 de ani de la începutul domniei
Înainte
21 mm diametru, 6.452 g, 90% aur, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, anul 2014, stema României, biserica Sfîntul Nicolae din Curtea de Argeș, totul pe un fond de raze
Revers: în cerc liniar interior și pe fond de raze o monedă emisă în timpul domniei lui Vlaicu-vodă, deasupra bustul voievodului, inscripția VLADISLAV I VLAICU 1364

Data emisiunii: 28 aprilie 2014

Tiraj: 250 de monede


Cu același subiect au mai fost fabricate și 1.000.000 de monede de 50 de bani de alamă destinate circulației. Aceasta este a treia emisiune omagială românească pe care apare imaginea bisericii Domnești (biserica Sfîntul Nicolae) de la Curtea de Argeș. Celelalte două sînt 10 lei 2009 - 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Țării Românești și 10 lei 2011 - paftaua de la Curtea de Argeș.

Despre Vladislav I Vlaicu, voievod al Valahiei

Vladislav I și-a început domnia în anul 1364. Vladislav era fiul lui Nicolae Alexandru și nepotul lui Basarab I Întemeietorul. Nu se știe exact cînd s-a încheiat domnia lui Vladislav. Cert este că în 1374 domnea, iar în 1377 domnea singur fratele său Radu (pe care și-l asociase la domnie în 1372) [2].

Cel mai vechi document intern al Țării Românești păstrat pînă în prezent a fost emis de cancelaria lui Vladislav. Prin acest hrisov domnul dăruia mănăstirii sale Vodița bunuri, pămînt și bani. În afară de Vodița Vladislav a ctitorit mănăstirile Tismana și Cotmeana [2].

Un alt document important rămas din timpul domniei lui Vlaicu-vodă este privilegiul comercial acordat în anul 1368 negustorilor din Brașov, prin care se precizau vămile ce trebuiau plătite [2].

Despre ducatul de argint ce apare pe monedă

În timpul domniei lui Vladislav I au fost bătute primele monede românești medievale. Monedele - ducați, dinari și bani - erau toate de argint [1]. Astăzi putem spune că Vladislav a introdus primul sistem monetar românesc, și anume unul monometalist bazat pe argint ca etalon al valorii. Piesele rămase vădesc în general o execuție îngrijită.

Ducatul de pe monedă are pe o față (jos) o acvilă conturnată (cu capul întors) stînd pe un coif de cavaler și inscripția +TRANS ALPINI, plasată între două cercuri perlate. Pe a doua față (sus) apar o cruce cu fleuroni (fleuron = ornament în formă de floare) și inscripția M LADIZLAI WAIWO M, aceasta din urmă plasată între două cercuri perlate.

Transalpina este numele țării în limba latină. De exemplu, în anul 1460 Vlad Țepeș a trimis o scrisoare către brașoveni, pe care o semnează Wlaad, vayvoda parcium Transalpinarum [3]. Cum „trans” înseamn㠄dincolo” sau „peste” iar „alpin” e ceva ce se referă la Munții Alpi, transalpin înseamn㠄de dincolo de Alpi” (de exemplu, Gallia Transalpina era numele provinciei situate dincolo de Alpi). Ar mai fi de arătat că termenul „cis” înseamn㠄de aceeași parte” (Gallia Cisalpina era o provincie romană aflată pe aceeași parte a Alpilor cu Roma!). Numele Transalpina devine explicabil numai dacă a fost creat la nord de Carpații Meridionali, numiți și Alpii Transilvaniei. Desigur, pentru Ungaria (vecinul de la nord) Țara Românească se găsea de cealaltă parte a munților. În documentele scrise în slavonă Țara Românească este numită Țara Ungrovlahiei (după Giurescu, termenul e de origine bizantină, pentru care ungro-vlahii erau vlahii - românii - ce locuiau în apropiere de Ungaria).

M LADIZLAI WAIWO înseamnă [2] moneda voievodului Vladislav.

Ducații lui Vladislav au diametrul de 18 ... 21 milimetri și masa medie de 1.05 grame [1].

Într-un articol recent [4] se arată că dinarii lui Vladislav ar fi de fapt tot ducați, dar ducați emiși cu o masă mai mică, probabil ca urmare a unei reforme monetare. Analiza metalografică a arătat că titlul argintului din monedele lui Vladislav a scăzut ușor o dată cu scăderea masei. Primele serii de monede muntenești au un titlu al argintului de peste 90%, teoretic de 93% [4].

Despre denumirea ducat

Se consideră [1] că ducații bătuți în Țara Românească ar fi urmașii ducaților de argint bătuți de Veneția începînd de la anul 1202. Acești ducați - numiți astfel deoarece Veneția era un ducat - au reprezentat un nou tip de monedă în epocă. Ducații aveau 2.19 grame și un titlu foarte ridicat, de 98.5%. Ducații venețieni, numiți mai tîrziu groși sau matapani, și-au păstrat masa și puritatea în timp, devenind o monedă foarte dorită pe piață și, în consecință, imitată. Bizanțul a bătut monede foarte asemănătoare numite doukaton sau basilikon. Monede de argint de acest tip (numite dinari sau groși) s-au bătut în Serbia și Bulgaria (în Țaratul de Tîrnovo [1]). Imitațiile balcanice s-au devalorizat relativ repede, astfel că ducatul Țării Românești (denumirea ducat este atestată documentar [3]), similar cu al vecinilor, avea doar aproape jumătate din masa ducatului venețian.

Bibliografie

1. Buzdugan G., Luchian O., Oprescu C., Monede și bancnote românești. Editura Sport-Turism, București, 1977.

2. Giurescu C., Giurescu D., Istoria românilor. Vol. 2. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976.

3. Mihăilă G., Dicționar al limbii române vechi (sfîrșitul sec. X - începutul sec. XVI). Editura enciclopedică română, București, 1974.

4. Oberländer-Târnoveanu E., Pârvan Katiușa, Constantinescu B., Niculescu Gh., Georgescu Migdonia, The Early Stage of the Wallachian Coinage (c. 1365-1386), in the Light of the Atomic Analyses. Proceedings of the XIVth International Numismatics Congress, Glasgow, 31 august - 4 septembrie 2009, Marea Britanie, editor Holmes N., 2011 (accesat on-line în ianuarie 2015).


Înapoi la pagina de selecție!