Înapoi
100 lei 2007 - 380 ani de la urcarea pe tron a domnitorului Petru Rareș
Înainte
37 mm diametru, 31.1 g, 92.5% argint, margine netedă
valoarea nominală 100 LEI, anul 2007 între două mici semne rombice, REPUBLICA MOLDOVA și stema Republicii Moldova
chipul voievodului moldovean, cetatea Soroca, anii 1527 și 2007, inscripția PETRU RAREȘ

Piesa este realizată la Monetăria Cehiei, avînd tirajul de maxim 500 de exemplare.

Cetatea Soroca mai este reprezentată pe o monedă de argint de 50 de lei din 2012, precum și pe o monedă de 100 de ruble din 2007 emisă de Transnistria în cadrul seriei Vechi cetăți de la Nistru.

Despre voievodul Petru Rareș

Petru Rareș a avut două domnii: între anii 1527 și 1538 și între 1541 și 1546. Petru era fiul lui Ștefan cel Mare și al Mariei (Rareșoaiei) din tîrgul Hîrlău (ținutul Hîrlăului, azi județul Iași).

Cronicarul Grigore Ureche l-a caracterizat astfel pe Rareș: „Cu adevărat era ficior lui Ștefan vodă celui Bun, că întru tot simăna tătîne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbîndiia, lucruri bune făcea, țara și moșiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre dreptate făcea.”

În timpul domniei lui Rareș armatele moldovene au întreprins mai multe campanii în Transilvania și în Polonia. Petru a pierdut domnia în 1538 în urma invaziei conduse de sultanul Soliman al II-lea, refugiindu-se în cetatea Ciceiului din Transilvania, aflată pe atunci sub cîrmuire moldovenească. Tot atunci turcii confiscă tezaurul Moldovei și anexează partea de sud dintre Prut și Nistru a Moldovei (cunoscută mai apoi sub numele de Bugeac), inclusiv cetatea Tighina care a devenit raia sub numele de Bender.

Petru Rareș a fost îngropat în biserica pe care a ctitorit-o la Probota (județul Iași).

Despre cetatea Soroca

Primele informații despre cetatea de la Soroca apar în documente de la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare. Cetatea era pe atunci din lemn și pămînt. În anii 1543-1545 Petru Rareș reface cetatea în piatră.

Cetatea de la Soroca este circulară, cu patru turnuri rotunde și cu un turn de poartă dreptunghiular. Diametrul interior al fortificației este de 26 de metri.

În urma campaniei din anul 1691 a regelui Ioan Sobieski nordul Moldovei este ocupat de polonezi. La Soroca se instalează o garnizoană poloneză. Încercările voievodului Constantin Cantemir de a cuceri cetatea au fost fără rezultat, după cum aflăm din Letopisețul lui Ion Neculce: „În al șeptele anu a domniei lui gătitu-s-au Cantemir-vodă cu oastea lui de-au mărsu să iè cetatea Sorocii [...]. Ș-au stătut pen pregiurul cetățîi cîteva săptămîni, de-u tot bătut-o cetatea, de-au făcut meterezuri și lagumuri. Ș-au năvălit pre tare și n-au putut-o lua, și au perit multă oaste atunce, cînd da năvăli turcii și moldoveni. Și nu era atîta oaste în cetate, ca doo, trei sute de drăgani și căzaci; numai ei din cetate nimeriè tot în om, iar cei de-fară nu putè să le strîce nemic.” Prin tratatul de la Carlowitz din 1699 cetățile și mănăstirile ocupate de polonezi au fost retrocedate Moldovei.


Înapoi la pagina de selecție!