Înapoi
100 lei 2013 - Guguță - personaj literar
Înainte
28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2013, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 100 LEI
personajul Guguță, pe fular inscripția · GUGUȚĂ ·, în cîmp trei fulgi de nea, inscripția ANUL SPIRIDON VANGHELI – 2013

Data emisiunii: 12 iulie 2013

Tiraj: 2000 de monede


Despre Guguță și tatăl său, scriitorul Spiridon Vangheli

Scriitorul și traducătorul Spiridon Vangheli s-a născut în anul 1932 la Grinăuți, în județul Bălți din România (astăzi, localitatea face parte din raionul Rîșcani din Republica Moldova). Personajul Guguță s-a născut în anul 1967, cînd a apărut cartea pentru copii Isprăvile lui Guguță. Aceasta a fost urmată de volumele Guguță căpitan de corabie (1979) și Guguță și prietenii săi (1994), care l-au impus pe Guguță ca personaj foarte iubit de copii. În povestirea „Căciula lui Guguță” micul Guguță a primit de la tatăl său o cușmă cam largă, care a devenit un simbol al personajului. Iarna Guguță îi apăra de ger pe copiii din sat luîndu-i sub căciula lui, care avea darul de a se mări după nevoie, primind sub ea copii pe de-a-întregul, cîte doi, cîte șapte, apoi chiar întreg satul. Desigur, pe monedă Guguță este reprezentat - nici nu se putea altfel - purtînd căciula sa cea mare. Cărțile cu Guguță au fost traduse în peste 40 de limbi, fiind publicate în milioane de exemplare (8 milioane, după unele surse).

Spiridon Vangheli a scris în anul 1970, împreună cu poetul Grigore Vieru și cu alți autori, un abecedar în limba română cu caractere chirilice. Abecedarul a cunoscut zeci de ediții, după 1989 fiind trecut în grafie latină. Iată ce povestește Spiridon Vangheli despre munca la Abecedar în condițiile din Uniunea Sovietică: „Ne-am bătut cu Ministerul Învățămîntului, ne-am bătut cu secretari de partid. Ne scoteau din Abecedar cuvintele „mare”, „munți”, chipurile, republica nu are munți și ieșire la mare. De patru ori au scos textul despre stejarul lui Ștefan cel Mare, dar noi tot am insistat și pînă la urmă a rămas în Abecedar. S-au legat și de poezioara cu melcul, că de ce se duce la Dunăre?” [1].

Ca un tainic omagiu adus lui Ion Creangă și discretă amintire a Țării de dincolo de Prut, Spiridon Vangheli l-a plasat pe Guguță într-un sat cu nume de poveste: Trei-Iezi. Alte personaje create de Spiridon Vangheli: Ciuboțel, Titirică, Grăia-Singur, Măriuca, Ghiocica, Crăița.

Parlamentul Republicii Moldova a hotărît ca anul 2013 să fie Anul Spiridon Vangheli pentru a îl omagia astfel pe scriitor și, totodată, valoarea deosebită a literaturii pentru copii creată de acesta.

Spiridon Vangheli, cel mai tradus scriitor român din toate timpurile

Putem face o paralelă între Spiridon Vangheli și un alt scriitor român, Zaharia Stancu. Romanul „Desculț”, principala operă a lui Zaharia Stancu, publicată pentru prima dată în anul 1948, care demoniza societatea românească de dinainte de instalarea regimului comunist, a fost repede și intens promovat atît pe plan intern cît și internațional, fiind tradus în peste 20 de limbi (autorul era și președinte al Uniunii Scriitorilor...). Aceasta l-a făcut pe Zaharia Stancu scriitorul român cel mai publicat în străinătate din toate timpurile, dar nu și cel mai important creator român de valori literare.

Cărțile lui Spiridon Vangheli la rîndul lor au beneficiat de un sprijin deosebit din partea statului, datorită strategiei Uniunii Sovietice de a-și promova imaginea de stat multinațional creat prin participarea liber consimțită a națiunilor. Un astfel de stat permitea și limbilor naționale, nu numai limbii ruse, să fie cultivate, și ca o dovadă vie pentru comunitatea mondială a unei astfel de libertăți era faptul că scriitori care nu erau ruși - cum era și cazul lui Spiridon Vangheli (din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) erau răsplătiți pe plan intern pentru scrierile în limba maternă și erau traduși și publicați în alte limbi vorbite în diverse țări. Ca urmare, cărțile lui Spiridon Vangheli au fost traduse în 37 [2] (40, după unele surse) de limbi și au fost publicate în 68 de țări, performanță legată în principal de această strategie sovietică și mai puțin de creația în sine. Cărțile sale pentru copii au fost o alegere bună în epocă, fiind nevinovate și suficient de vag animate de o mîndrie națională locală, escamotat românească, pentru nu a constitui vreo amenințare perceptibilă la adresa statul sovietic, a viselor și credințelor acestuia.

Oricare ar fi contextul, Spiridon Vangheli este în prezent cel mai tradus scriitor român din toate timpurile.

Limba scrierilor lui Vangheli

Limba în care și-a scris cărțile, deși circumstanțial primele publicații au folosit literele chirilice, este limba română literară standard. Nici graiul autentic moldovenesc, nici „moldoveneasca” împănată de cuvinte rusești nu se regăsesc în scrierile sale.

Notorietate în România

Deși publicat și în România („Isprăvile lui Guguță”, București, 1985), Spiridon Vangheli și Guguță au rămas de facto multă vreme necunoscuți copiilor din România și conștiinței românești, chiar și după căderea regimului comunist în România și destrămarea Uniunii Sovietice.

„Adevărata” lansare a avut loc abia în 2013, la Iași, pe 15 iunie, bucurîndu-se de o bună publicitate și de un succes deosebit, cel puțin zonal, prin participarea atît a autorului cît și a unui mare număr de copii. Prin grija Editurii Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei această a doua carte „Isprăvile lui Guguță”, a văzut lumina tiparului și are șansa unei largi distribuții în Țară.

Bibliografie

1. Nechit Irina, Când va fi reeditat Abecedarul lui Spiridon Vangheli și al lui Grigore Vieru?, Jurnal de Chișinău, accesat pe 11 august 2015.

2. Rachieru A.D., Măria sa GUGUȚĂ. Literatura și Arta.


Înapoi la pagina de selecție!