Înapoi
10 lei 2012 - Marin Preda - 90 de ani de la naștere
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2012, 13 titluri din creația scriitorului Marin Preda, plasate sub forma a cinci inele concentrice:
ANA ROȘCULEȚ • DESFĂȘURAREA •
FERESTRE ÎNTUNECATE • ÎNDRĂZNEALA • RISIPITORII •
MOROMEȚII • INTRUSUL • IMPOSIBILA ÎNTOARCERE •
MARELE SINGURATIC • ÎNTÂLNIREA DIN PĂMÂNTURI • DELIRUL •
VIAȚA CA O PRADĂ • CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI •
Revers: chipul lui Marin Preda, anii 1922 și 1980, inscripția MARIN PREDA, în stînga sus și dreapta jos benzi late mate

Data emisiunii: 10 august 2012

Tiraj: 500 de monede


Despre machetarea monedei

Titlurile de pe avers sînt grupate în cinci inele concentrice, ale căror dimensiuni cresc dinspre interior spre exterior. Interpretarea directă este că s-a dorit o paralelă între creșterea unui arbore și maturizarea scriitoricească a lui Preda. Legat de succesiunea cronologică a titlurilor, se poate observa ca aceasta corespunde celei prezentate pe pagina dedicată lui Marin Preda pe Wikipedia în limba română (în varianta încă existentă în iulie 2013), care nu este neapărat cea mai logică și implicit corectă.

Ordinea cronologică folosită pe monedă este următoarea: Ana Roșculeț (1949), Desfășurarea (1952), Ferestre întunecate (1956), Îndrăzneala (1959), Risipitorii (1962), Moromeții (1967), Intrusul (1968), Imposibila întoarcere (1971, cu ediție revăzută, definitivă, în 1972), Marele singuratic (1972), Întîlnirea din pămînturi (1973), Delirul (1975), Viața ca o pradă (1977), Cel mai iubit dintre pămînteni (1980).

Referitor la cronologia titlurilor, care este importantă dacă ar fi să se respecte ideea machetării ca paralelă dendrologică, aceasta este foarte discutabilă, nefiind utilizat un criteriu unic și limpede de ordonare. Unele opere sînt trecute în ordinea ultimei ediții revizuite. De exemplu, Risipitorii au avut ediția definitivă în anul 1969 [1]. Primul volum din Moromeții a fost publicat în anul 1955, în 1967 apărînd cel de-al doilea volum și ultimul. Dar a existat și o ediție revăzută a Moromeților, publicată în anul 1968, după apariția Intrusului [2]. Întîlnirea din pămînturi a fost de fapt volumul de debut al lui Marin Preda, publicat în anul 1948, și ar fi trebuit să deschidă lista. În 1973 a apărut o ediție revăzută și adăugită.

O abordare logică ar fi cerut fixarea cronologică a fiecărui titlu pe baza ediției princeps, nu prin reordonarea lui prin postdatare după criterii mai mult sau mai puțin arbitrare (vezi lista Wikipedia).

Despre marele prozator Marin Preda

Marin Preda s-a născut în anul 1922 într-o familie de țărani din satul Siliștea Gumești din județul Teleorman. În 1940 vine în București, unde termină școala normală (școala de învățători). Debutează în literatură în anul 1942, cînd publică mai multe schițe în ziarul Timpul. Lucrează în presă, fiind corector, secretar de redacție, redactor. În 1955 publică romanul Moromeții, pentru care primește Premiul de Stat. Devine vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor în anul 1968, iar în 1970 este numit director al editurii bucureștene Cartea Românească. În anul 1974 Marin Preda este ales membru corespondent al Academiei Române. Anul 1980 îi aduce lui Marin Preda publicarea romanului Cel mai iubit dintre pămînteni, dar și un loc de deputat în Marea Adunare Națională. Pe 16 mai scriitorul moare pe neașteptate. Nefericitul eveniment s-a petrecut la casa de creație a Uniunii Scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia.

Multe din scrierile lui Marin Preda prezintă lumea satului românesc, aflată în continuă și rapidă schimbare, în care comunitatea tradițională se destramă. În cărțile lui Preda, scrise în timpul regimului comunist, se găsesc unele pasaje îndrăznețe, prezentînd poziții diferite de cele ale liniei oficiale de pînă atunci (de exemplu, prezentarea ceva mai mai umană a mareșalului Ion Antonescu în Delirul).

În prezent mai multe licee și străzi din București și din țară poartă numele lui Marin Preda.

În scrierile sale, Marin Preda a făcut concesii regimului politic în care s-a consacrat ca scriitor, încorporînd în firul epic al romanelor sale pozițiile oficial impuse de sistem asupra istoriei contemporane a României, în teme precum participarea României la cel de-al doilea război mondial, lovitura de stat de la 23 august 1944 și instaurarea comunismului ca unic sistem statal. Putem remarca participarea de tip orwellian a acestui scriitor valoros la mistificarea istoriei reale prin diseminarea către cititorii săi a versiunilor nou create ale istoriei contemporane, în subiecte nevralgice și tabu ca temă de dezbatere pentru epocă. Conform cu această poziționare propagandistică, războiul împotriva Uniunii Sovietice, război de eliberare a teritoriilor românești Basarabia și Bucovina de miazănoapte, ar fi fost nepopular și dezavuat de populația românească (Delirul), ura românilor împotriva poporului german ar fi fost instalată pînă la un nivel paroxistic (O oră din august), iar populația rurală ar fi dorit colectivizarea și ar fi înțeles necesitatea ei (Desfășurarea). Aspecte precum suferințele refugiaților și deportaților români, barbarismele la care soldatii sovietici au supus populația civilă, eliminarea fizică, cvasitotală, a intelectualității românești și așa mai departe, au fost complet trecute cu vederea în scrierile sale cu pretenții de roman istoric.

Grăitor pentru înțelegerea implicării lui Marin Preda în propaganda statală este și capitolul rupt de context din romanul Delirul, în care Preda redă romanțat o legendă a sistemului: un tînăr curajos este dus de la București în satul natal, de către jandarmi, din post în post, fiind bătut crunt pe drum pentru singura vină de a fi fost simpatizant comunist. Fără ca acest tînăr să fie nominalizat, era totuși clar că referirea se făcea la tinerețea de luptă a comunistului ilegalist Nicolae Ceaușescu, ridicat la rang de erou legendar, președinte al statului la momentul publicării cărții.

Pentru aceste concesii Marin Preda a fost aspru criticat de exilul românesc.

Bibliografie

1. Zaciu M. (coordonator), Scriitori români. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978 (articolul Marin Preda este scris de Mircea Iorgulescu).

2. ***, Marin Preda - fișe ediții. Efectul Marin Preda în arta românească, http://www.efectul-preda.istoria-artei.ro/, august 2013.


Înapoi la pagina de selecție!