Înapoi
10 lei 2014 - Monede de aur bătute la Histria
Înainte
13.92 mm diametru, 1.224 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2014, stema României, o coloană cu capitel ionic de la Histria
Revers: imaginile a două monede de aur bătute la Histria, inscripția MONEDE DIN AUR BATUTE LA HISTRIA

Data emisiunii: 8 decembrie 2014

Tiraj: 500 de monede


Din seria Istoria aurului fac parte:
- un set de patru monede de 500 lei vechi cu piese din tezaurul de la Pietroasa (2001),
- monedele de 100 de lei vechi cu

- coiful de la Coțofenești (1999, 2002 și 2003),

- vulturul de la Apahida (2003),

- un engolpion cantacuzin (2004),
- monedele de 10 lei noi cu

- tezaurul de la Perșinari (2005),

- tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (2006),

- rhytonul de la Poroina (2007),

- tezaurul de la Hinova (2008),

- tezaurul de la Someșeni (2010),

- paftaua de la Curtea de Argeș (2011),

- crucea de la Dinogeția-Garvăn (2011),

- patera din tezaurul de la Pietroasa (2012),

- tetraevangheliarul de la Hurezi (2013),

- monedele de aur bătute la Histria (2014),

- coroana reginei Maria (2015).


Despre staterii reprezentați pe monedă

Moneda de sus este un stater de tip Lisimah; după [2], două astfel de serii de stateri s-au bătut la Histria, ultima prin anii 88 - 86 î.e.n., cînd cetatea era aliată cu Mithradate VI Eupator, regele Pontului (în timpul primului război purtat de acesta cu romanii).

Pe avers (nereprezentat pe monedă) este capul zeului Alexandru cel Mare, purtînd coarnele lui Zeus-Amon. Pe revers apare zeița Atena Promachos (cea care luptă în primele rînduri!) șezind, spre stînga, ținînd în mîna dreaptă întinsă pe Nike, cu mîna stîngă rezemată de scut și ținînd o suliță. Zeița Nike este reprezentată cu aripile deschise și ținînd în mîini o cunună de lauri. În exergă se găsește un trident cu un delfin deasupra și cu altul dedesubt. Sub mîna dreaptă a Atenei este sigla ΔI iar sub tron IΣ, primele două litere din numele orașului unde a fost bătută piesa. În părțile laterale inscripția BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY

O monedă similară dar bătută la Tomis poate fi văzută aici.

Moneda de jos este un stater de tip Alexandru cel Mare, bătut la Histria, probabil în anii 260 - 253 î.e.n. (după cum afirmă prospectul BNR). Pe avers (nereprezentat pe monedă) este capul zeiței Atena, iar pe revers zeița victoriei înaripată, Nike, ținînd coroană de lauri în mîna dreaptă și un obiect interpretat ca fiind un stylis (o componentă a pupei unei nave grecești) în mîna stîngă. Cele două litere aflate sub aripa dreaptă a zeiței victoriei - IΣ - arată că moneda a fost bătută la Histria - Istros.

Din nefericire literele IΣ, prezente pe monede și singurele care pot să localizeze piesele ca fiind bătute pe teritoriul României, nu s-au încadrat în spațiul disponibil pe moneda omagială BNR.

Ca și în cazul altor piese din seria Istoria aurului, este păcat că subiecte atît de generoase sînt reprezentate pe monede cu diametre atît de mici, pe care detaliile practic nu pot fi reprezentate cu precizie.

Monede din aur sau monede de aur? Monede din argint sau de argint?

Ne-a surprins un pic formularea „monede din aur” inscripționată pe revers, formulare pe care nu o remarcasem vreodată pînă acum. Dintotdeauna însă la români banii și în general obiectele au fost de aur sau de argint, în ciuda faptului că erau fabricate din aur sau din argint. Formularea cu de apare și în titlul seriei „Monede de aur din colecții românești” ce apare sub egida cIMeC - Institutul de memorie culturală.

Expresia „din aur” este, în conformitate cu definiția lingvistului Alexandru Graur (1900-1988), un „exces de zel” - încercarea de a reforma conform logicii formulări pe care poporul le-a stabilit ca normă în decursul timpului: „Foarte mulți din cei care vorbesc și scriu românește [...] încearcă să împace logica cu vocabularul. Este sigur însă că de multe ori graiul tradițional, deci corect, se bazează pe altceva decît pe logică. [...] Toată lumea cunoaște povestea paharului de apă, care s-a transformat, pentru a evita o confuzie imaginară, în pahar cu apă.” [1, p. 332, articolul Exces de zel]

Cineva ne-a semnalat că pe toate broșurile BNR monedele sînt din argint, din aur sau din tombac. Expresia „din aur”, în acest caz, este o inovație lingvistică și ca atare se recomandă a fi evitată, în favoarea formei consacrate prin uz de către vorbitorii limbii române. În păstrarea unei limbi corecte, influența surselor cu reputație este capitală asupra vorbitorilor unei limbi, aceștia din urmă adaptîndu-se cu bună intenție după primele. De aici și responsabilitatea cu care primele sînt investite.

Nu ar fi poate o surpriză, în acest sens, deși desigur neplăcută, ca limba română să evolueze și înspre expresii de genul „sportivul a cîștigat medalia din aur”, ori „astăzi este serbat Sfîntul Ioan Gură din Aur”.

Bibliografie

1. Graur Al., Puțină gramatică, vol. II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1988.

2. ***, Monede antice și bizantine. Monedele orașelor pontice. Histria, decembrie 2014.


Înapoi la pagina de selecție!