Înapoi
1 leu, 10 lei și 100 lei 2014 - 150 de ani de la înființarea Senatului României
Înainte
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 1 LEU, stema României, anul 2014, sus Palatul Parlamentului din București, jos o imagine cu o ședință a Senatului
Revers: portretele și numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon (mitropolitul a fost și primul președinte al Senatului) - ALEXANDRU IOAN CUZA și MITROPOLITUL NIFON, inscripția 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și anul 1864

Data emisiunii: 2 iunie 2014

Tiraj: 150 de monede

37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, stema României, anul 2014, sus Palatul Parlamentului din București, jos o imagine cu o ședință a Senatului
Revers: portretele și numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon (mitropolitul a fost și primul președinte al Senatului) - ALEXANDRU IOAN CUZA și MITROPOLITUL NIFON, inscripția 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și anul 1864

Data emisiunii: 2 iunie 2014

Tiraj: 400 de monede

21 mm diametru, 6.452 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, stema României, anul 2014, sus Palatul Parlamentului din București, jos o imagine cu o ședință a Senatului
Revers: portretele și numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon (mitropolitul a fost și primul președinte al Senatului) - ALEXANDRU IOAN CUZA și MITROPOLITUL NIFON, inscripția 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și anul 1864

Data emisiunii: 2 iunie 2014

Tiraj: 150 de monede


Despre Senatul României

Senatul a fost înființat pe Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, după lovitura de stat din 2/14 mai, care a inaugurat regimul autoritar al domnitorului. Realizînd că proiectele legii electorale și legii rurale nu vor fi niciodată aprobate de către corpul legislativ, principele a dizolvat Camera și imediat a organizat un plebiscit prin care poporul a aprobat Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. Simultan, s-a votat și proiectul legii electorale. Statutul Dezvoltător îi acorda lui Cuza puteri mult sporite. Legile urmau să fie elaborate de Consiliul de Stat, iar inițiativa legislativă era doar a domnitorului. Președintele Camerei (Adunarea electivă) urma să fie numit anual de domnitor. Senatul, numit „Adunare ponderatrice”, urma să fie compus din cîțiva senatori de drept - începînd cu mitropoliții și episcopii - și din alți 64 de senatori, cu toții numiți de domnitor (jumătate fiind selectați dintre personalitățile avînd merite și experiență, jumătate fiind numiți dintre membrii consiliilor județene). Senatul avea dreptul de a primi petiții. Regulamentul de funcționare a Camerei și a Senatului urmau să fie alcătuite de guvern.

Evident, Cuza a numit în Senat numai persoane care îl susțineau.

Bibliografie

1. Giurescu C., Viața și opera lui Cuza Vodă. Ed. Științifică, București, 1966.


Înapoi la pagina de selecție!