Înapoi
50 de bani și set 1 leu, 10 lei și 100 lei 2018 - 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Înainte
23.75 mm diametru, 6.1 g, alamă - 80% cupru, 15% zinc, 5% nichel, margine netedă, cu inscripția ROMANIA (de două ori)
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 50 BANI, anul 2018, stema României, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, și un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România
Revers: portretele a trei personalități care au semnat actul unirii: Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar, inscripțiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA și 27 Martie 1918

Data emisiunii: 26 martie 2018

Tiraj: 5000 de monede

37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 1 LEU, stema României, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, și un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România
Revers: portretele a trei personalități care au semnat actul unirii: Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar, inscripțiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA și 27 Martie 1918

Data emisiunii: 26 martie 2018

Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)

37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, și un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România
Revers: portretele a trei personalități care au semnat actul unirii: Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar, inscripțiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA și 27 Martie 1918

Data emisiunii: 26 martie 2018

Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)

21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, stema României, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, și un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România
Revers: portretele a trei personalități care au semnat actul unirii: Ion Inculeț, pre?edintele Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar, inscripțiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA și 27 Martie 1918

Data emisiunii: 26 martie 2018

Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)


Crearea Sfatului Țării

Congresul militarilor moldoveni basarabeni ținut la Chișinău între 20 și 25 octombrie 1917, condus de căpitanul Vasile Cijevschi, s-a încheiat cu mai multe rezoluții. Rezoluția a V-a consta în alcătuirea Sfatului Țării pentru ocîrmuirea Basarabiei. Moldovenii urmau să aibă 84 de locuri (70%), iar celelalte neamuri din Basarabia 36 de locuri (30%). Moldovenilor de peste Nistru li se rezervau 10 locuri adiționale, în măsura în care aceștia ar fi dorit să participe.

Deschiderea Sfatului Țării

Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la Chișinău pe 21 noiembrie 1917. Refugiatul bucovinean George Tofan a asistat la acest eveniment istoric și a lăsat mărturii neprețuite asupra primei ședințe:

„...Cel mai mare ca vîrstă dintre deputați, N. N. Alexandri, ocupînd locul prezidențial, se adresează către asistență cu următoarele cuvinte: << Domnilor deputați! Declar ședința Sfatului Țării deschisă. >>

Ca în urma unui semnal, toți deputații și publicul se scoală și, aplăudînd frenetic, strigă: << Trăiască Basarabia autonomă! Trăiască democrația! Trăiască Republica Moldovenească! >>

Corul execută din nou imnul <<Deșteaptă-te, române>>[1]. Pe ochii multora se văd lacrimi, unii plîng. Refugiații își acoper fețele cu batistele. Președintele, mușcîndu-și buzele, încearcă să-și oprească lacrimile. Arhimandritul Gurie, deputatul Pelivan, doamna deputat Alistar și mulți alții plîng ca copiii.” [1]

Președinte este ales Ion Inculeț.

Ședința din 27 Martie 1918

La ședința festivă a fost invitată o delegație din România (cu capitala la Iași), delegație condusă de primul ministru Alexandru Marghiloman.

Iată ce scrie Constantin Kirițescu [2, p. 257] despre acest eveniment: „La pregătirea și săvîrșirea marelui act de la 9 aprilie a luat parte activă și Constantin Stere [fost rector al Universității din Iași]. Venit la Chișinău din teritoriul ocupat de germani cu concursul autorităților germane și a guvernului Marghiloman, în ajunul ședinței istorice a Sfatului Țării, el a fost îndată primit ca deputat în Sfat, ca băștinaș al țării și ca vechi luptător basarabean. Stere a adus mari servicii Unirii prin autoritatea sa personală, de care se bucura față de tinerii luptători basarabeni, al căror mentor fusese, precum și prin puterea de convingere a cuvîntărilor sale, rostite atît în românește cît și în rusește.”

Iată un fragment din discursul lui Constantin Stere:

„Gonit din țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi eu iar sînt adus aici prin voința poporului eliberat. [...] Poporul românesc nu a venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan, unde au fiert și s-au topit toate acele elemente, din care s-a născut poporul român. Noi n-avem unde să ne ducem și pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără sfîrșit, noi, plecați, tăcuți, conștienți de slăbiciunea noastră, noi am dus jugul, un veac întreg limba noastră a fost interzisă, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o otravă revoluționară.”

Iată un fragment din discursul lui Ion Buzdugan:

„Să știe toată lumea că noi vroim unirea tuturor românilor, de partea aceasta a Prutului și de cealaltă a Carpaților într-o Românie Mare, una și nedespărțită, și în baza principiului proclamat de revoluție, de autodeterminare a popoarelor, astăzi, domnilor deputați, noi sîntem chemați să înfăptuim cel mai revoluționar act în istoria poporului nostru, mult încercat în suferințe, - să votăm pentru Unirea Basarabiei cu România.”

„Las ca poporul nostru, țara noastră și toată lumea să știe că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul țarismului rus, că noi toți dorim unirea cu frații noștri de peste Prut, că noi toți voim să fim și să rămînem pentru totdeauna cu toți românii.”

O poziție remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a națiunii moldovenești cît și a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înțelege moldovenii.

În această zi măreață, eu salut călduros nefericitul și în același timp fericitul popor moldovenesc înfrățit, care în sfîrșit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susțin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc și moldovenii, locuitorii băștinași ai acestei țări.”

Esența declarației blocului moldovenesc supusă votului și citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abțineri, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrșit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:


1. Nicolae Alexandri
2. Elena Alistar
3. Ion Buzdugan
4. Ilarion Buiuc
5. Constantin Bivol
6. Ignație Budișteanu
7. Teodor Bîrcă
8. Nicolae Bosie-Codreanu
9. Ștefan Botnarciuc
10. Gheorghe Buruiană
11. Teodosie Bîrcă
12. Vladimir Bogos
13. Vladimir Budescu
14. Alexandru Baltag
15. Ion Valuță
16. Nicolae Grosu
17. Vasile Gafencu
18. Simeon Galițchi
19. Vasile Ghențul
20. Andrei Găină
21. Alexandru Groapă
22. Dimitrie Dragomir

23. Felix Dudchievicz
24. Dimitrie Dron
25. Boris Epure
26. Pantelimon Erhan
27. Vitalie Zubac
28. Ion Ignatiuc
29. Ion Inculeț
30. Teofil Ioncu
31. Anton Crihan
32. Ion Creangă
33. Afanasie Chiriac
34. Dimitrie Cărăuș
35. Ion Corduneanu
36. Grigorie Cazacliu
37. Anton Caraiman
38. Pavel Cocarlă
39. Ion Costin
40. Vladimir Ciorescu
41. Grigorie Cazacliu
42. Vladimir Cazacliu
43. Vasile Lascu


44. Nicolae Mămăligă
45. Mihail Minciună
46. Anatolie Moraru
47. Alexandru Moraru
48. Dimitrie Marța
49. Gheorghe Mare
50. Mihail Maculețchi
51. Dimitrie Marghitan
52. Teodor Neaga
53. Gheorghe Năstas
54. Constantin Oșoian
55. Gherman Pîntea
56. Vasile Mândrescu
57. Ion Pelivan
58. Efimie Palii
59. Ion Pascăluță
60. Petru Picior-Mare
61. Elefterie Siniclie
62. Nicolae Suruceanu
63. Timofte Silitari
64. Chiril Sberea


65. Nicolae Sacară
66. Andrei Scobioală
67. Chiril Spinei
68. Gheorghe Stavro
69. Teodor Suruceanu
70. Gheorghe Tudor
71. Ion Tudose
72. Grigore Turcuman
73. Teodor Uncu
74. Pantelimon Halipa
75. Teodor Herța
76. Leonida Țurcan
77. Vasile Țanțu
78. Nicolae Cernăuțeanu
79. Nicolae Ciornei
80. Vasile Cijevschi
81. Vasile Cerescu
82. Nicolae Cernof
83. Nicolae Soltuz
84. Constantin Stere
85. Zamfir Munteanu
86. Iacov Sucevan

După Unire

Constantin Stere a fost ulterior ales ca președinte al Sfatului Țării în locul lui Ion Inculeț (1884-1940), care după Unire demisionase pentru a intra în guvernul de la Iași ca ministru pentru Basarabia. Stere a exercitat această înaltă funcție între 2 aprilie și 25 noiembrie 1918 (stil vechi).

Ca urmare a demisiei lui Constantin Stere, președinte al Sfatului Țării a devenit Pantelimon Halippa. În această calitate Halippa a condus ședința din 26-27 noiembrie 1918 în care s-a votat legea agrară și apoi s-a renunțat la condiționalitățile pentru Unire specificate la 27 Martie în același an.

Clădirea Sfatului Țării

Sfatul Țării a avut drept sediu clădirea Gimnaziului nr. 3 de băieți din Chișinău.

Începînd cu 1933, în fosta clădire a Sfatului Țării a avut sediul Facultatea de Științe Agricole din Iași, cu sediul la Chișinău.

În prezent clădirea continuă să existe, în pofida unor modificări de aspect, în capătul superior al străzii Sfatul Țării, ca sediu al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

În dreapta intrării Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice este plasată o efigie a lui Pantelimon Halippa.


Bibliografie

1. Țurcanu I., Papuc M., Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918, Editura Știința, Chișinău, 2017.

2. Kirițescu C., Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919. Vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

Note

[1] Aflăm așadar că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn național a început la Chișinău. „Deșteaptă-te, române” este din 1990 imnul național al României. Pentru o bună perioadă a devenit, am putea spune pentru a doua oară în Basarabia, imn de stat al Republicii Moldova în 1991. A exista o vizită oficială în deschiderea căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deșteaptă-te, române”, onorînd ambele state românești și pe președinții Ion Iliescu (România) și Mircea Snegur (Republica Moldova).


Înapoi la pagina de selecție!