23.75 mm diametru, 6.1 g, alamă - 80% cupru, 15% zinc, 5% nichel, margine netedă, cu inscripţia ROMANIA (de două ori) Avers: ROMANIA, valoarea nominală 50 BANI, anul 2018, stema României, o imagine a clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, şi un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România	Revers: portretele a trei personalităţi care au semnat actul unirii: Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Pantelimon Halippa, vicepreşedinte, şi Ion Buzdugan, secretar, inscripţiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA şi 27 Martie 1918 Data emisiunii: 26 martie 2018 Tiraj: 5000 de monede
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 1 LEU, stema României, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, şi un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România	Revers: portretele a trei personalităţi care au semnat actul unirii: Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Pantelimon Halippa, vicepreşedinte, şi Ion Buzdugan, secretar, inscripţiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA şi 27 Martie 1918 Data emisiunii: 26 martie 2018 Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)
37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, şi un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România	Revers: portretele a trei personalităţi care au semnat actul unirii: Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Pantelimon Halippa, vicepreşedinte, şi Ion Buzdugan, secretar, inscripţiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA şi 27 Martie 1918 Data emisiunii: 26 martie 2018 Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)
21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, stema României, anul 2018, o imagine a clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, unde, pe 27 martie 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România, şi un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România	Revers: portretele a trei personalităţi care au semnat actul unirii: Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Pantelimon Halippa, vicepreşedinte, şi Ion Buzdugan, secretar, inscripţiile 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA şi 27 Martie 1918 Data emisiunii: 26 martie 2018 Tiraj: 200 de monede (numai în seturi)

Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost aniversată şi în Republica Moldova. Cu această ocazie Banca Naţională a Moldovei a emis un set de două monede omagiale, 100 lei argint şi 1000 lei aur.

Clădirea de pe avers apare şi pe moneda de argint emisă de Banca Naţională a Moldovei pentru a aniversa 100 de ani de la înfiinţarea Sfatului Ţării. Mai apare şi pe setul Alexandru Marghiloman - Desăvârşirea Marii Uniri, 1 leu, 10 şi 100 lei 2019.

Crearea Sfatului Ţării

Congresul militarilor moldoveni basarabeni ţinut la Chişinău între 20 şi 25 octombrie 1917, condus de căpitanul Vasile Cijevschi, s-a încheiat cu mai multe rezoluţii. Rezoluţia a V-a consta în alcătuirea Sfatului Ţării pentru ocîrmuirea Basarabiei. Moldovenii urmau să aibă 84 de locuri (70%), iar celelalte neamuri din Basarabia 36 de locuri (30%). Moldovenilor de peste Nistru li se rezervau 10 locuri adiţionale, în măsura în care aceştia ar fi dorit să participe.

Deschiderea Sfatului Ţării

Prima şedinţă a Sfatului Ţării a avut loc la Chişinău pe 21 noiembrie 1917. Refugiatul bucovinean George Tofan a asistat la acest eveniment istoric şi a lăsat mărturii nepreţuite asupra primei şedinţe:

„...Cel mai mare ca vîrstă dintre deputaţi, N. N. Alexandri, ocupînd locul prezidenţial, se adresează către asistenţă cu următoarele cuvinte: << Domnilor deputaţi! Declar şedinţa Sfatului Ţării deschisă. >>

Ca în urma unui semnal, toţi deputaţii şi publicul se scoală şi, aplăudînd frenetic, strigă: << Trăiască Basarabia autonomă! Trăiască democraţia! Trăiască Republica Moldovenească! >>

Corul execută din nou imnul <<Deşteaptă-te, române>>^[1]. Pe ochii multora se văd lacrimi, unii plîng. Refugiaţii îşi acoper feţele cu batistele. Preşedintele, muşcîndu-şi buzele, încearcă să-şi oprească lacrimile. Arhimandritul Gurie, deputatul Pelivan, doamna deputat Alistar şi mulţi alţii plîng ca copiii.” [1]

Preşedinte este ales Ion Inculeţ.

Şedinţa din 27 Martie 1918

La şedinţa festivă a fost invitată o delegaţie din România (cu capitala la Iaşi), delegaţie condusă de primul ministru Alexandru Marghiloman.

Iată ce scrie Constantin Kiriţescu [2, p. 257] despre acest eveniment: „La pregătirea şi săvîrşirea marelui act de la 9 aprilie a luat parte activă şi Constantin Stere [fost rector al Universităţii din Iaşi]. Venit la Chişinău din teritoriul ocupat de germani cu concursul autorităţilor germane şi a guvernului Marghiloman, în ajunul şedinţei istorice a Sfatului Ţării, el a fost îndată primit ca deputat în Sfat, ca băştinaş al ţării şi ca vechi luptător basarabean. Stere a adus mari servicii Unirii prin autoritatea sa personală, de care se bucura faţă de tinerii luptători basarabeni, al căror mentor fusese, precum şi prin puterea de convingere a cuvîntărilor sale, rostite atît în româneşte cît şi în ruseşte.”.

Iată un fragment din discursul lui Constantin Stere:

„Gonit din ţara mea natală prin puterea oarbă a despotului ţar, astăzi eu iar sînt adus aici prin voinţa poporului eliberat. [...] Poporul românesc nu a venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan, unde au fiert şi s-au topit toate acele elemente, din care s-a născut poporul român. Noi n-avem unde să ne ducem şi pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără sfîrşit, noi, plecaţi, tăcuţi, conştienţi de slăbiciunea noastră, noi am dus jugul, un veac întreg limba noastră a fost interzisă, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o otravă revoluţionară.”

Iată un fragment din discursul lui Ion Buzdugan:

„Să ştie toată lumea că noi vroim unirea tuturor românilor, de partea aceasta a Prutului şi de cealaltă a Carpaţilor într-o Românie Mare, una şi nedespărţită, şi în baza principiului proclamat de revoluţie, de autodeterminare a popoarelor, astăzi, domnilor deputaţi, noi sîntem chemaţi să înfăptuim cel mai revoluţionar act în istoria poporului nostru, mult încercat în suferinţe, - să votăm pentru Unirea Basarabiei cu România.”

„Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, că noi toţi dorim unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi toţi voim să fim şi să rămînem pentru totdeauna cu toţi românii.”

O poziţie remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a naţiunii moldoveneşti cît şi a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înţelege moldovenii.

În această zi măreaţă, eu salut călduros nefericitul şi în acelaşi timp fericitul popor moldovenesc înfrăţit, care în sfîrşit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susţin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc şi moldovenii, locuitorii băştinaşi ai acestei ţări.”

Esenţa declaraţiei blocului moldovenesc supusă votului şi citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrşit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:

1. Nicolae Alexandri 2. Elena Alistar 3. Ion Buzdugan 4. Ilarion Buiuc 5. Constantin Bivol 6. Ignaţie Budişteanu 7. Teodor Bîrcă 8. Nicolae Bosie-Codreanu 9. Ştefan Botnarciuc 10. Gheorghe Buruiană 11. Teodosie Bîrcă 12. Vladimir Bogos 13. Vladimir Budescu 14. Alexandru Baltag 15. Ion Valuţă 16. Nicolae Grosu 17. Vasile Gafencu 18. Simeon Galiţchi 19. Vasile Ghenţul 20. Andrei Găină 21. Alexandru Groapă 22. Dimitrie Dragomir

23. Felix Dudchievicz 24. Dimitrie Dron 25. Boris Epure 26. Pantelimon Erhan 27. Vitalie Zubac 28. Ion Ignatiuc 29. Ion Inculeţ 30. Teofil Ioncu 31. Anton Crihan 32. Ion Creangă 33. Afanasie Chiriac 34. Dimitrie Cărăuş 35. Ion Corduneanu 36. Grigorie Cazacliu 37. Anton Caraiman 38. Pavel Cocarlă 39. Ion Costin 40. Vladimir Ciorescu 41. Grigorie Cazacliu 42. Vladimir Cazacliu 43. Vasile Lascu

44. Nicolae Mămăligă 45. Mihail Minciună 46. Anatolie Moraru 47. Alexandru Moraru 48. Dimitrie Marţa 49. Gheorghe Mare 50. Mihail Maculeţchi 51. Dimitrie Marghitan 52. Teodor Neaga 53. Gheorghe Năstas 54. Constantin Oşoian 55. Gherman Pîntea 56. Vasile Mândrescu 57. Ion Pelivan 58. Efimie Palii 59. Ion Pascăluţă 60. Petru Picior-Mare 61. Elefterie Siniclie 62. Nicolae Suruceanu 63. Timofte Silitari 64. Chiril Sberea

65. Nicolae Sacară 66. Andrei Scobioală 67. Chiril Spinei 68. Gheorghe Stavro 69. Teodor Suruceanu 70. Gheorghe Tudor 71. Ion Tudose 72. Grigore Turcuman 73. Teodor Uncu 74. Pantelimon Halipa 75. Teodor Herţa 76. Leonida Ţurcan 77. Vasile Ţanţu 78. Nicolae Cernăuţeanu 79. Nicolae Ciornei 80. Vasile Cijevschi 81. Vasile Cerescu 82. Nicolae Cernof 83. Nicolae Soltuz 84. Constantin Stere 85. Zamfir Munteanu 86. Iacov Sucevan

După Unire

Constantin Stere a fost ulterior ales ca preşedinte al Sfatului Ţării în locul lui Ion Inculeţ (1884-1940), care după Unire demisionase pentru a intra în guvernul de la Iaşi ca ministru pentru Basarabia. Stere a exercitat această înaltă funcţie între 2 aprilie şi 25 noiembrie 1918 (stil vechi).

Ca urmare a demisiei lui Constantin Stere, preşedinte al Sfatului Ţării a devenit Pantelimon Halippa. În această calitate Halippa a condus şedinţa din 26-27 noiembrie 1918 în care s-a votat legea agrară şi apoi s-a renunţat la condiţionalităţile pentru Unire specificate la 27 Martie în acelaşi an.

Clădirea Sfatului Ţării

Sfatul Ţării a avut drept sediu clădirea Gimnaziului nr. 3 de băieţi din Chişinău.

Începînd cu 1933, în fosta clădire a Sfatului Ţării a avut sediul Facultatea de Ştiinţe Agricole din Iaşi, cu sediul la Chişinău.

În prezent clădirea continuă să existe, în pofida unor modificări de aspect, în capătul superior al străzii Sfatul Ţării, ca sediu al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.

În dreapta intrării Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice este plasată o efigie a lui Pantelimon Halippa.

Bibliografie

1. Ţurcanu I., Papuc M., Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2017.

2. Kiriţescu C., Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919. Vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.

Note

[1] Aflăm aşadar că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. „Deşteaptă-te, române” este din 1990 imnul naţional al României. Pentru o bună perioadă a devenit, am putea spune pentru a doua oară în Basarabia, imn de stat al Republicii Moldova în 1991. A exista o vizită oficială în deschiderea căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deşteaptă-te, române”, onorînd ambele state româneşti şi pe preşedinţii Ion Iliescu (România) şi Mircea Snegur (Republica Moldova).

Statuia de la Ismail a regelui Ferdinand