37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, anul 2022, mănăstirea Putna și chipul domnitorului Ștefan cel Mare, în mijloc un fragment din „O samă de cuvinte” cu începutul celei de a treia legende - despre întemeierii mănăstirii Putna	Revers: o mînă ținînd o pană de scris, un fragment de început dintr-un manuscris de epocă al lucrării „O samă de cuvinte”, inscripțiile 350 DE ANI DE LA NASTERE și ION NECULCE Data emisiunii: 16 mai 2022 Tiraj maxim: 5000 de monede

Cea de-a treia legendă din „O samă de cuvinte” - despre întemeierea mănăstirii Putna

„Ștefan-vodă cel Bun, cînd s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ștefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lîngă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Și este mult locŭ de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au și pe trii boierenași de au tras, pre vătavul de copii și pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cădzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotnița. Iar un copil din casă dzicŭ să fie întrecut pe Ștefan-vodă și să-i fie cădzut săgeata într-un delușel ce să cheamă Sion, ce este lîngă mănăstire. Și este sămnu un stâlpu de piatră. Și dzic să-i fie tăiat capul acolo. Dar întru adevăr nu să știe, numai oamenii așè povestescu. Fost-au și bisericuță de lemnu întru acel delușel și s-au răsipit, fiind de lemnu. Și așè au fost făcut mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvală mai mult aur decît zugrăvală, și pre dinlăuntru și pre denafară, și acoperită cu plumbu. Și dzicǔ călugării să fie fost făcut și sfeșnicile cele mari și cele mici și policandru și hora tot prisne de argint, și pe urmă să li fie luat un domnu și să fie făcut alteli de sprije, care le-am apucat și noi. Iar stricîndu-să un clopot mare la mănăstire și făcînd călugării clopotul a doa oară, au pus aceste toate ce scriu mai sus în clopot, ca să fie mai mare.

Lăsat-au Ștefan-vodă cel Bun la mănăstirea Putna, după moartea lui, arcul lui și un păhar, ce vorbiè călugării la mănăstire că este de iaspis, ce era în chipul marmurii albe și al farfurii, ca să fie întru pomenire la sfînta mănăstire. Și arcul l-au fost trăgînd cu vîrtej. Și la vremea lui Constantin Cantemir-vodă, fiind răscoale, au vinit niște căzaci cu leși, cu moldoveni joimiri, vrînd ca să jecuiască ce ari găsi în mănăstire. Deci fiind un turnu cu bună tărie, nu putè să jecuiască. Deci au dzis călugărilor să dè turnul, că nu vor lua a mănăstirii nemică. Iar călugării necredzind, nu vrè să dè turnul. Iar acei căzaci cu leși și cu moldoveni îndată au aprinsu mănăstirea, iar călugării, vădzind că aprind mănăstirea, îndată au dat turnul. Atunce, îndată, avînd pușci de apă, acei căzaci, leși și moldoveni au stînsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri și a neguțitori, iar a mănăstirii n-au luat nemică, fără numai arcul lui Ștefan-vodă. Iar păharul au fost pănă la a triia domnie a lui Mihai Racoviță-vodă. Și scoțindu-l din turnu un egumen, pre anume Misail Chisiliță, și vrînd să să fălească, au băut la masă cu acel păhar a lui Ștefan-vodă, cu niște slugi boierești, ce era zlotași. Și bînd mult cu acel păhar, s-au îmbătat și, fiind beți, au stricat un lucru scumpu domnescu și de minune ca acela.”

Textul legendei este reprodus după „Letopisețul Țării Moldovei precedat de O samă de cuvinte”, Editura Pentru Literatură, 1963 (Biblioteca pentru toți, nr. 205).

În imaginile de mai jos este biserica de lemn construită în anul 1973 pe vechiul loc al bisericii ctitorite chiar de cronicar. Biserica veche a fost mutată în anul 1885 în satul vecin Prigorenii Vechi, azi Ion Neculce. În perioada interbelică (1934) pe locul bisericii mutate a fost ridicată una nouă, înlocuită de cea actuală în 1973. Lîngă actuala biserică se păstrează mormîntul cronicarului (probabil că acesta fusese îngropat în biserica pe care o ctitorise, potrivit obiceiului vremii). Imaginile bisericii din 2023 diferă de cele mai vechi de pe Internet. Deasupra intrării acoperișul a fost peticit cu tablă, acoperind locul unde înainte era clopotnița.

Bustul lui Ion Neculce de lîngă biserică este opera sculptorului ieșean Iftimie Bârleanu (1916 - 1986), cel care a realizat și statuia lui Ștefan cel Mare de la Vaslui.

Pe soclul bustului este un fragment din partea de încheiere a Predosloviei la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cît veți îndemna a ceti pre acest letopisățŭ mai mult, cu atîta veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați [...]”.