
|
10 lei 2025 argint - 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu |
|
|
|
|
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, anul 2025, stema României, valoarea nominală 10 LEI, o imagine inspirată din filmul turnat după povestea „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu; în prim-plan, ca siluete, sînt Lizuca și cățelul ei Patrocle; trei elemente ale desenului sînt colorate | Revers: Mihail Sadoveanu, inscripţia MIHAIL SADOVEANU 1880 - 1961
Data emisiunii: 15 decembrie 2025 Tiraj maxim: 5000 de monede |
Oportunitatea emisiunii
Mihail Sadoveanu este un personaj de statură gigantică în cultura română, prozator prolific, om de teatru (a fost director al Teatrului Național din Iași), jurnalist, francmason de frunte, nu neapărat om al politicii cît om cu impact și cu relații în politica mare. Omagierea personalității lui Sadoveanu prin baterea unei monede este mai mult decît oportună.
În contextul emiterii unui număr mare de monede omagiale de către BNR, apariția unui piese dedicate lui Sadoveanu abia în 2025 poate fi considerată ca foarte tîrzie. Însă nu poate să nu sară în ochi numărul de ani aniversat: 145. Nu ne putem omagina un motiv pentru care piesa a trebuit emisă în 2025 și pentru care nu ar fi putut fi bătută în anul 2030, la fix 150 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu.
Opera sa literară este marcată de romane evocînd epoci și personalități istorice - Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, Nicoară Potcoavă. Alte cărți de referință sînt Baltagul, Creanga de aur, Hanul Ancuței, Viața lui Ștefan cel Mare, Nada Florilor.
Machetarea piesei
Aversul monedei evocă o scenă din filmul „Dumbrava minunată”. Desigur, filmul este inspirat din scrierea „Dumbrava minunată”, publicată în anul 1926. Considerînd ca generoasă paleta de mari producții literare sadoveniene disponibile pentru inspirație, alegerea unei scene din „Dumbrava minunată” pentru singura moneda închinată lui Sadoveanu este de neînțeles. E ca și cum singura moneda închinată conștiinței naționale Mihai Eminescu ar fi ilustrată cu o scenă din poezia „Somnoroase păsărele”.O altă nerealizare este uriașa suprafață incertă de pe avers, despre care cu greu ar spune cineva că ar reprezenta o imagine din dumbravă. Se putea găsi ceva mai cu sens.
Floarea roșie din dreapta aversului este cu siguranță unul dintre macii sălbatici din cununa domniței piticilor.
Floarea albastră din stînga trebuie să fie acel „clopoțel cu pai înalt”, în care unul dintre pitici a pus un licurici pentru a avea un felinar care să-i lumineze drumul spre casa bunicilor Lizucăi. Ciupercile gălbui apar, alături de flori, ca decoruri în film.
Silueta Lizucăi de pe monedă este luată din filmul „Dumbrava minunată”, care a avut premiera în anul 1980. Fetița este îmbrăcată cu „paltonașul”, iar pe cap și-a pus „bereta” (care, în film, are un moț caracteristic). Cum pe monedă apare doar o siluetă, rezultatul copierii evocă mai degrabă o bătrînă cu fustă și coc decît o fetiță de cîțiva anișori. Rolul Lizucăi a fost interpretat de Diana Muscă. Actrița intră astfel pe lista foarte scurtă de persoane care pot fi identificate pe monedele omagiale românești și care sînt încă în viață.
Cîinele Patrocle este un „boldei roșcat”, un cîine mic, cu picioare scurte, care la vînătoare intră în vizuini pentru a alunga vulpile sau bursucii.
Pe urmele lui Sadoveanu
Între 1918 și 1936 Mihail Sadoveanu a locuit la Iași, într-o casă construită în anul 1842 de Mihail Kogălniceanu.
În 1954 casa a ajuns la Institutul Agronomic din Iași (din anul 2021, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași). Profesorului Vladimir Homutescu, refugiat de la Facultatea de Agronomie din Chișinău, i s-a propus să se mute în fosta casă a lui Sadoveanu ca locuință de serviciu. În acea perioadă casa era în afara orașului, dincolo de bariera de la „Tîrgușorul Copou”. Familia a făcut o vizită și oferta a fost respinsă. Profesorul Homutescu (ulterior decan al Facultății de Horticultură) s-a speriat de cîte lemne ar fi fost necesare pentru încălzirea peste iarnă, iar soția sa Nina s-a gîndit că locul este prea departe față de liceul în care învățau copiii Adrian și Virgil.
Muzeul a fost înființat în anul 1980. Actualmente (ianuarie 2026) este închis pentru restaurare fără să se cunoască data redeschiderii.
În ultima parte a vieții Mihail Sadoveanu a locuit în timpul verii la Mănăstirea Neamț, într-o frumoasă casă aflată nu departe de mănăstire, aproape de schitul Vovidenia. Casa fusese construită în anul 1937 pentru mitropolitul Visarion Puiu. Din anul 1966 casa a devenit muzeu dedicat marelui scriitor.
La împlinirea a 125 de ani de la naștere Uniunea Scriitorilor din (Republica) Moldova l-a omagiat pe Sadoveanu, fixînd la intrare în sediu o placă memorială.
|
Înapoi la pagina de selecție!
|