Înapoi
500 lei 1998 - 150 de ani de la Revoluția română de la 1848
Înainte
24 mm diametru, 8.64 g, aur 90%, margine netedă
Avers: valoarea nominală 500 LEI, ROMANIA, anul 1998, stema României și o compoziție heraldică simbolizînd revoluția română de la 1848.
Revers: inscripția circulară LIBERTATE EGALITATE FRATIETATE, anii 1848 și 1998, ROMANIA REVOLUTIONARA, în centru un desen inspirat din tabloul „România revoluționară” al pictorului Constantin David Rosenthal

Data emisiunii: 29 iulie 1998

Tiraj (maxim): 2.000 de piese


Această monedă face parte dintr-un set de două monede dedicate aniversării a 150 de ani de la Revoluția Română din 1848, set care cuprinde și o monedă de 1000 lei, tot de aur. Piesele au fost gravate de Vasile Gabor.

Prima monedă de aur, de 500 de lei, are masa de 8.64 grame, valoare care aparent nu spune nimic. Deoarece titlul aurului folosit este de 90%, înseamnă că fiecare monedă conține 8.64 x 0.9 = 7.776 grame de aur fin, adică exact 1/4 dintr-o uncie de Troyes. Față de cealaltă monedă din setul dedicat revoluției de la 1848, care are 31.103 grame de aur cu titlul de 99.9%, masele de aur curat sînt în raportul 1/4, iar valorile nominale în raportul 1/2 = 500/1000.

În mod bizar, pe reversul monedei a fost aleasă deviza franceză LIBERTATE EGALITATE FRATIETATE - adaptare, chiar dacă de epocă, a uneia dintre devizele revoluției franceze de la 1789, Liberté, Égalité, Fraternité, folosite mai apoi și la 1848 de revoluționarii francezi - în locul devizei Revoluției Române de la 1848. Revoluția de la 1848, eveniment fundamental în dezvoltarea României moderne, a însemnat între altele și fixarea culorilor drapelului național al românilor din cele trei principate. Guvernul Provizoriu de la București întărea, prin decretul numărul 1 din 14 (stil vechi) / 26 (stil nou) iunie c㠄Steagul național va avea trei culori: albastru, galben, roșu.”. Deviza română, care va fi scrisă atît pe steaguri cît și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte: „Dreptate, Frăție”. Acest lucru este adeverit pentru cei de astăzi și de un tablou celebru de epocă (figurînd în manuale școlare, pe timbre), înfățișînd un grup de revoluționari purtînd un drapel tricolor pe care scria, în grafia vremii, Dreptate, Frăție. Cu atît mai bizară alegerea făcură de machetator. Atît despre acest subiect.

Pe 27 martie / 8 aprilie 1848 are loc la Iași marea întrunire de la Hotelul Petersburg, reprezentînd începutul revoluției în Moldova și în spațiul românesc. Mișcarea din Moldova este înăbușită două zile mai tîrziu, cînd vodă Mihail Sturza arestează majoritatea capilor revoluției.

Între 3-5 / 15-17 martie 1848 are loc Marea Adunare Națională de la Blaj a românilor transilvăneni, pe Cîmpia Libertății, unde s-a strigat și „Noi vrem să ne unim cu țara”. Românii pretindeau reprezentare în Dieta Transilvaniei proporțională cu numărul lor, egalitate de drepturi a bisericii ortodoxe cu celelalte culte din Transilvania și limbă română în administrație. Pe flamurile lor se aflau inscripții precum „Virtutea Romană Reînviată”, „Libertatea și independența națională”, „Credință neînfrîntă pentru națiune și tron” și „Nici o unire cu țara ungurească”. În septembrie Avram Iancu, Axente Sever și Iovian Brad încep organizarea unei oști populare românești, care s-a opus pînă prin iunie 1849 strădaniilor armatelor maghiare care încercau să ocupe Munții Apuseni, după ce ocupaseră aproape întreaga Transilvanie și proclamaseră unirea acesteia cu Ungaria. (Pînă la Unirea din 1918, românii transilvăneni au purtat tricolorul românesc cu benzile orizontale.)

Pe 9 / 21 iunie 1848 are loc Adunarea de la Islaz, unde s-a citit mulțimii Proclamația cuprinzînd programul revoluției din Țara Românească. La București revoluția izbucnește două zile mai tîrziu, cînd vodă Gheorghe Bibescu semnează Constituția (proclamația) și recunoaște guvernul revoluționar. Decretul numărul 1 din 14 / 26 iunie al noului guvern a instituit ca drapel național tricolorul cu deviza Dreptate, Frăție. Revoluția din Țara Românească se încheie pe 28 septembrie / 7 octombrie, cînd generalul Gheorghe Magheru dizolvă tabăra de voluntari de pe Cîmpul lui Traian de la Rîureni (județul Vîlcea).

Centenarul Revoluției a fost serbat în 1948 prin emiterea în mare cantitate a unei medalii / monedă de mari dimensiuni de argint, avînd pe avers efigia lui Nicolae Bălcescu.

Era prima emisiune numismatică a noului regim popular.


Imaginile monedei omagiale de aur de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.


Înapoi la pagina de selecție!