Înapoi
50 lei 2011 - arhitectul Alexandru Bernardazzi - 180 de ani de la naștere
Înainte
28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2011, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
bustul arhitectului, o imagine a bisericii Sfînta Teodora de la Sihla din Chișinău, inscripția ALEXANDRU BERNARDAZZI și anii între care Bernardazzi a trăit, 1831-1907

Data emisiunii: 3 octombrie 2011

Tiraj: 500 de monede


Moneda face parte din seria Personalități.

Despre arhitectul Alexandru Iosifovici Bernardazzi

Alexandru Bernardazzi s-a născut la Piatigorsk, în Caucaz. Tatăl său, arhitectul Giovanni Bernardazzi, emigrase în Imperiul Rus din Elveția, din cantonul de limbă italiană Ticino.

Alexandru a studiat arhitectura la Sankt Petersburg, și în 1850 s-a stabilit la Chișinău, fiind angajat la Comitetul basarabean de construcții și drumuri. Între 1856 și 1878 a fost arhitect șef al orașului Chișinău. În capitala guberniei Basarabia Bernardazzi a construit o mulțime de clădiri - cea a primăriei Chișinăului (fostă Duma orășenească), Turnul de apă (actualmente Muzeul orașului Chișinău), biserici - Sfînta Teodora de la Sihla, Sfîntul Pantelimon, școli și altele - în total, cam 30 de edificii. La Chișinău a rămas pînă în 1883 (cînd s-a mutat la Odesa) [1]. Bernardazzi a fost autorul a numeroase construcții și în afara Chișinăului. Îi este atribuită și clopotnița mănăstirii Noul Neamț; aceasta a fost terminată în 1912, după moartea arhitectului.

Despre monedă

Moneda înfățișează pe revers profilul arhitectului Alexandru Bernardazzi, inspirat de basorelieful amplasat în 1983 pe zidul de nord-est al bisericii (restaurată în anul 1974). Basorelieful este opera sculptorului Nicolae Gorionîșev (n. 1929), monumentul fiind proiectat de arhitectul Valentin Mednek (1910-1995).

De asemenea, tot pe revers, apare o imagine frontală a bisericii „Sfînta Teodora de la Sihla” din direcția nord-vest. Macheta nu pornește de la o fotografie a edificiului, ci de la un plan de epocă, desenat în perspectivă paralelă. Acest plan a fost preluat, cel mai probabil, din monografia „O corabie a mîntuirii” (2009) a preotului Ioan Ciuntu, [2, p. 22], care l-a reprodus recent.

În compoziția sa, basorelieful Bernardazzi incorporează (central, sub efigie), de la 20 august 1995 – anul centenarului, o „piatră spălată de lacrimile sfintei” Teodora de la Sihla, piatră desprinsă din peretele peșterii sfintei [2], iar acum aflată la temelia Bisericii Române din Basarabia.

Despre biserica „Sfînta Teodora de la Sihla” din Chișinău

În prezent este catedrala - biserica cea mai importantă - a Mitropoliei Basarabiei, parte constituantă a Bisericii Ortodoxe Române încă din 1918 (deși, formal, decizia înființării ei datează de la 15 noiembrie 1923).

Situată în inima municipiului Chișinău (strada Pușkin nr. 20), important monument de istorie și arhitectură al Republicii Moldova, protejat de stat, această biserică a fost zidită în anul 1895. A avut rolul de „capelă” a gimnaziului de fete (actualmente liceul „Principesa Natalia Dadiani”), arhitect fiind Alexandru Bernardazzi, cel care a împrumutat Chișinăului stilul său neobizantin imaginativ și neconformist în multe clădiri emblemă.

Monumentul în speță îmbină stilul arhitectural rusesc cu cel gotic italian și cu cel arab, dar și cu motive populare moldovenești, fiind o bună demonstrație a dorinței lui Bernardazzi de a crea „noul”. „Capela” a fost construită la comanda lui Fiodor și a Eufrosinei Krupenski.

Între cele două războaie mondiale a avut aceeași funcție, pentru Liceul de Fete „Regina Maria”, a cărei amintire trăiește în Basarabia și astăzi, regina patronînd seminariul teologic omonim de pe lîngă mănăstirea de maici Suruceni.

Încă de la începutul invaziei sovietice, monumentul este profanat barbar, fiind batjocorit prin schimbarea rolului său: din biserică în Muzeu al Ateismului. După eliberarea Chișinăului în 1941 pînă în 1944, serviciul divin este reinstaurat, dar o dată cu reocuparea bolșevică, profanarea edificiului continuă, fiind sală de sport și Muzeu al Ateismului pînă după Proclamarea Independenței Republicii Moldova în 1992. Valoarea arhitecturală a monumentului este cea care l-a salvat de la demolare. Începînd cu 1994, a fost reîncepută slujirea dar și restaurarea edificiului ca locaș de cult. In chip miraculos, în gunoiul aruncat la demisolul edificiului a fost găsit epitaful și fragmente de la candelabru, cruci și steaguri.

Astăzi biserica este restaurată și repictată, înfățișînd numeroase chipuri de sfinți români, prin naștere sau prin adopție: Ștefan cel Mare și Sfînt, Daniil Sihastrul, Ioan cel Nou de la Suceava, Sfînta Paraschiva, Sfînta Teodora de la Sihla, sfinții Brâncoveni și alții.

Aici s-au întîlnit și se întîlnesc duminică de duminică drept-măritori, oameni simpli, scriitori, artiști, între care și regretatul poet Grigore Vieru, încă din 1992, cînd edificiul a fost transmis de Ministerul Culturii către parohie.

Ca o clădire importantă a municipiului Chișinău, parohie ortodoxă și centru important de simțire românească, biserica „Sfînta Teodora de la Sihla” își are propriul imn, pe versuri de Dorel Țărnă și pe muzică de Liviu Știrbu, propria stemă și propriul drapel, realizate de graficianul Vitalie Roșca.

Pe stemă și pe drapel sînt înfățișați sfinții protectori ai clădirii și parohiei, Sfîntul Teodor Tiron și Sfînta Teodora de la Sihla, și se împletesc trecutul, prezentul și viitorul creștin al neamului nostru.

O real㠄corabie a mîntuirii neamului românesc”, biserica a trăit și continuă să trăiască clipe grele, încă de la renaștere, fiind atacată de ura ateistă, de rapacitatea Patriarhiei Ruse (activă în Moldova prin lucrarea mitropolitul Vladimir) dar și de autoritățile din partidul comunist care au dorit să o vadă scufundată cît mai degrabă.

Sub oblăduirea unuia din primii martiri ai credinței și a celei dintîi sfinte pămîntene a Moldovei și a românilor, biserica „Sfînta Teodora de la Sihla” despică valurile vremii către îndumnezeire, avînd arborat pe catarg tricolorul. La cîrmă este preotul paroh, protoiereu și mitrofor, Ioan Ciuntu, om inimos, scriitor și luptător cu vorba și cu scrisa, neobosit lucrător pentru cauza națională, ajutat de numeroși patrioți plini de dragoste și de rîvnă.

Bibliografie

1. Ciobanu C., Stăvilă T., Nesterov T. ș.a., Patrimoniul istoric și arhitectural al Republicii Moldova. Site web, http://www.monument.md, decembrie 2011 (august 2015, nefuncțională).

2. Ciuntu I., O corabie a mîntuirii. Catedrala Sf. Teodor Tiron și Teodora de la Sihla, Chișinău, 2009 (august 2015, nefuncțională).


Înapoi la pagina de selecție!