28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimţi anul 2013, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală şi valoarea nominală 50 LEI	bustul lui Mateevici, anii 1888 şi 1917 scrişi sub formă de fracţie, inscripţia ALEXEI MATEEVICI Data emisiunii: 12 iulie 2013 Tiraj: 1000 de monede

Moneda face parte din seria Personalităţi.

Republica Moldova a închinat memoriei poetului şi o altă monedă de argint: 50 lei 2017 - Alexei Mateevici - 100 de ani de la trecerea în eternitate (în cadrul seriei Aleea clasicilor din grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt” din Chişinău).

Despre Alexei Mateevici (sau Alexie or Alexe Mateevici)

Alexei s-a născut pe 16 martie stil vechi în anul 1888 la Căinari. Tatăl său era preot iar mama era fiică de preot. Urmează şcoala primară în Zaim (lîngă Căuşeni) apoi şcoala duhovnicească şi seminarul în Chişinău.

Între 1910 şi 1914 urmează Academia Teologică din Kiev. În 1914 devine preot iar în 1915 pleacă pe frontul din Galiţia ca preot militar. În 1916 a ajuns pe frontul românesc, la Mărăşeşti, unde se îmbolnăveşte de tifos. Părintele Alexei Mateevici a murit la Chişinău pe 13 august 1917.

Mateevici a debutat jurnalistic dar şi literar (cu schiţa originală Toamna şi cu traduceri din Cehov) în 1906, publicînd în ziarul Basarabia sub semnătura Alecu Mateescu dar şi cu pseudonime (româneşti): A. Mihăilescu, A. Lamprion, Fl. Măgureanu, Cîntăreţul basarabean [1]. În anul 1907 acelaşi ziar i-a publicat mai multe poezii. În 1910 începe colaborarea cu ziarul Luminătorul, publicaţie bisericească tipărită la Chişinău în limba română dar cu caractere chirilice.

În anul 1917 Alexei Mateevici scrie poezia Limba noastră, o adevărată capodoperă. Autorul a citit această poezie la deschiderea unor cursuri pentru învăţătorii moldoveni, pe 17 iunie 1917, la Chişinău. Deşi iniţial a fost o poezie festivă [2], legată de redeşteptarea naţională a românilor basarabeni din 1917 (Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam, ce fără veste / S-a trezit din somn de moarte / Ca viteazul din poveste.), poezia a plăcut şi a fascinat toate generaţiile din 1917 şi pînă acum şi va fascina cu siguranţă şi generaţiile viitoare.

Poezia Limba noastră a fost, pentru ultimii zeci de ani ai comunismului, o tainică punte de legătură între românii de pe cele două maluri ale Prutului, cei din România pe de o parte şi cei din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească pe de altă parte. Poezia Limba noastră, mulţumită simplităţii şi muzicalităţii deosebite, era inclusă în materialul de studiu pentru clasele primare din România, ce e drept fără menţiunea că poetul Mateevici era basarabean şi cu exceptarea (cenzurarea) strofelor care puteau evoca direct sau indirect Basarabia (Moldova de răsărit, ocupată de URSS) sau religia, amîndouă subiecte tabu pentru dezbaterea publică în perioada comunismului românesc. Pe de altă parte, Mateevici era considerat în Moldova sovietică un poet local, „naţional” şi liber spre publicare, în contextul unui regim opresiv rusificator, care impunea ca dogmă de stat teza unei deosebiri fundamentale şi opozabile: român-moldovean, ca etnie, şi similar în privinţa limbii vorbite pe cele două maluri ale rîului Prut: limba română şi cea moldovenească.

Uimitor pentru omul de astăzi, tinerilor din România care învăţau această poezie în şcoală nu li se spunea şi nu cunoşteau nimic despre baştina lui Mateevici, nici de existenţa unei alt stat locuit de români în cadrul URSS, nici de teza conform căreia autorul Limbii noastre ar fi scris într-o limbă străină.

În prezent Limba noastră este imnul naţional al Republicii Moldova. Imnul cuprinde doar 5 din cele 12 strofe ale poeziei, şi a înlocuit în anul 1994 imnul Deşteaptă-te, române (între 1991 şi 1994 Republica Moldova şi România au avut acelaşi imn).

O altă poezie foarte cunoscută a lui Mateevici este Pietre vechi, scrisă la Mărăşeşti în 1917 (În Bugeac, la Căuşeni / Dorm strămoşii moldoveni, / Numai pietre de mormînt / Mai păstrează-al lor cuvînt.).

Mateevici a tradus din limba rusă numeroase nuvele şi poezii. A scris şi multe articole şi studii despre folclor şi nu numai.

Bibliografie

1. Mateevici Alexei, Limba noastră şi alte scrieri. Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2008, cu o prefaţă de Ion Nuţă.

2. Nuţă I., Al. Mateevici. 100 de ani de la naşterea poetului. Revista Cronica, Iaşi, 1 aprilie 1988.