Cea mai bună sursă de informare, atît pentru numismați cît și pentru amatorii de monezi românești!

Varianta B-R (o nouă variantă)

5 lei 1881 DOMN


În istoria numismatică relativ scurtă a statului România, cea mai interesantă monedă (din punct de vedere al valorii și în același timp al numărului de variante existente) ar putea fi considerată cea de 5 lei a lui Carol I, fiind emisă în 8 ani (1880, 1881, 1882, 1883, 1884, 1885, 1901, 1906) cu un tiraj total de 9.822.460 de bucăți. Însă numărul de variante descoperite se numără la 16, excluzînd-o pe cea pe care urmează să o prezint.

Anul cu cele mai multe variante bătute (majoritatea cu un tiraj destul de mic) este 1881, anul trecerii României la forma de guvernămînt a regatului. În acel an, moneda a apărut în 8 variante: una cînd forma de guvernămînt era principatul, iar Carol I purta titlul de „Domn” și 7 atunci cînd Romania era regat, iar Carol rege (una asemenea celei bătute în principat, cu excepția faptului că titlul lui Carol era „REGE”, una cu „G” de la „REGE” mai suplu). După acestea două au apărut alte cinci al căror avers avea un desen nou: inscripția „ROMANIA” nu mai era prezentă, iar în stemă leii stau cu coada trecută între picioare, și care aveau muchie netedă cu deviză. Variantele acesteia sînt: una cu deviza pe muchie: „PATRIA * SI |* DREPTUL *| MEU *****|”, stelele avînd cinci raze și ultimele cinci stele grupate, una în care steaua după cuvîntul „PATRIA” stă pe o rază, una în care la finele devizei sînt șase stele grupate: ******, una în care a cincea stea din grup sta pe o rază și una în care toate stelele au cîte șase raze fiecare.

În cele ce urmează mă voi referi la o variantă a monedei de 5 lei a anului 1881, bătută în Principat. Aceasta nu a apărut prezentată pînă acum în nici o lucrare de specialitate. De-a lungul scurtei mele cariere de numismat, am avut ocazia să întîlnesc trei piese care prezentau aceeași abatere de la modelul standard, lucru care m-a îndreptățit să cred că prima nu fusese o întîmplare. Astfel, însemnul monetăriei București, „B”, prezenta o iregularitate în partea de jos (în loc de „B” litera apărea ca „R”).

5 lei 1881 (prima piesă) 5 lei 1881 (prima piesă)

Asupra apariției acestei abateri ar putea fi emise mai multe teorii: a depunerii accidentale de material pe matriță doar în zona „B”-ului, a uzurii matriței în timp, a unui defect de fabricație al matriței, a accidentelor separate în timp și multe altele.

Părerea mea este că aceste piese au apărut ca urmare a unui defect de fabricație al matriței, ceea ce implică existența unui tiraj mic, totuși existent. Nu pot estima acest tiraj (dat fiind faptul că nu mi-a fost permis accesul la dosarele Monetăriei București), însă trebuie să fi fost destul de mic, astfel încît ori nu a fost considerat destul de important pentru a influența piața existentă, ori nu a fost observat (puțin probabil avînd în vedere faptul că o matriță bate un număr destul de mare de monede). De asemenea este posibil și faptul ca tirajul initial să fi fost mare, apoi piesele să fi fost retrase și totuși unele să fi rămas în circulație. Cert este faptul că numărul de piese existente astăzi este mic.

Voi explica în cele ce urmează de ce consider celelalte ipoteze nevalabile.

Exclud posibilitatea unor accidente separate deoarece deformarea literei „B” este identică pe cele trei piese descoperite de mine pîna acum: marginile laterale inferioare ale literei scad brusc în înălțime și apoi dispar în exact același mod (foto). Această deformare ce apare în mod identic într-un tiraj de 2.200.000 reduce practic la 0 posibilitatea a două accidente separate în timp, deci a clasificării acestei piese ca rebut.

5 lei 1881 - DOMN - detaliu cu litera B (prima piesă) 5 lei 1881 - DOMN - detaliu cu litera B (a doua piesă) 5 lei 1881 - DOMN - detaliu cu litera B (a treia piesă)

De asemenea este exclusă ipoteza apariției acestei abateri ca urmare a tocirii matriței în timp, deoarece monedele nu prezintă semnele acestei greșeli de batere (litere, colțuri tocite etc.). În afară de această deformare a literei „B”, monedele corespund tiparului.

Nu sînt de acord nici cu teoria depunerii de material în partea inferioară a „B”-ului matriței, fapt ce ar fi dus la ștergerea acestei părți de pe monedă. Și aceasta deoarece la impactul dur cu piesa de argint, orice material depus fie și-ar fi schimbat forma (și deci următoarea monedă ar fi avut un altfel de defect), fie ar fi dispărut. Ori erorile despre care vorbim sînt identice.

Nu se poate spune exact cînd anume a apărut această eroare, deoarece, precum am arătat, este exclusă posibilitatea deteriorării în timp a matriței. Se poate să fi apărut la începutul tirajului, apoi să fi fost reperată și îndreptată (și monedele retrase sau nu din circulație în funcție de mărimea acestuia), sau spre sfîrșitul tirajului și să nu se fi aflat niciodată de ea.

5 lei 1881 (a doua piesă) 5 lei 1881 (a doua piesă)

Referitor la valoarea acestei monede în ziua de azi, nu pot da o cifră exactă, însă consider relevant pentru ea tirajul (ce ar putea fi stabilit de specialiști în viitor), dar mai ales legea cererii și a ofertei. Bineînteles, cu cît moneda se va afla într-o stare mai bună cu atît va fi mai valoroasă.

Avînd ca sursă de documentație catalogul „Monede și bacnote românești” - George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin C. Oprescu - am putut observa că mai multe piese ce prezentau defecte asemănătoare au fost catalogate drept variante: 1 leu 1873, 1874, 1884 - „L” de la „LEU” întrerupt (foto) (detaliu) , (exemple cu atît mai valoroase cu cît piesele au fost bătute tot în argint); 2 bani 1879, 1880 - „C” de la CAROL întrerupt, 1882, 1900 - „R” de la rege întrerupt, 2 bani 1882 - „C”, „A”, „R” de la CAROL și „AL” de la „AL ROMANIEI”; 1 ban 1900 - „R” de la „ROMANIA” întrerupt. Aceste defecte sînt asemănătoare, dacă nu chiar identice cu cele semnalate de mine. Consider deci că și aceste piese de 5 lei din 1881 ar trebui catalogate ca variante ale monedei clasice.

5 lei 1881 (a treia piesă) 5 lei 1881 (a treia piesă)

Existența acestei erori nu a fost semnalată pînă acum în nici o lucrare de specialitate, iar de la oficialii Monetăriei București nu am primit nici un răspuns cînd am solicitat accesul la dosarele lor. Totuși este puțin posibil ca cercetătorii anteriori să nu fi avut ca sursă de informație aceste documente. Așadar cred că acest defect nu a fost descoperit pînă astăzi.

Aștept sesizări și opinii din partea altor numismați, ale căror păreri ar putea îmbunătăți „dosarul” acestei monede. În studierea acestei noi variante a monedei de 5 lei din 1881 m-au ajutat domnii Tudorache Andrei și Popovici Dragoș, ambii numismați ploieșteni de valoare.

În cazul în care aceste piese vor stîrni interes, sînt dispus ca, pe lîngă pozele atașate articolului, să pun la dispoziție monedele în sine pentru o viitoare expertiză și catalogare.

Moise Alexandru-Răzvan

Răspunderea pentru afirmațiile făcute mai sus aparține în întregime autorului articolului.