Înapoi
gros - Bogdan al III-lea
Înainte
20 mm diametru, 1.02 g, argint
Avers Într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere și la dreapta de o roză cu șase petale.
Legendă: + IO BOGDAN VOEVODA GOS
Revers Stema familiei Mușat (?) în cerc liniar interior: scut în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta; cerc liniar exterior
Legendă: + PODAR ZEMLI MOLDAVSCOI, cu trei ligaturi: AR, AV și OI
18 mm diametru, ~1 g, argint
Avers Într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere și la dreapta de o roză cu șase petale.
Legendă: + IO BOGDAN VOEVODA GOS
Revers Stema familiei Mușat (?) în cerc liniar interior: scut în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta; cercul liniar exterior vizibil numai pe o mică porțiune
Legendă: + PODAR ZEMLI MOLDAVSCOI


Legendă: + IO BOGDAN VOEVODA GOS + PODAR ZEMLI MOLDAVSCOI însemnînd
IO BOGDAN VOIEVOD DOMNUL ȚĂRII MOLDOVEI

Imaginile primei monede sînt preluate de pe site-ul de licitații E-bay, cu acordul proprietarului.

A doua monedă medievală moldovenească de pe pagină face parte din colecția domnului Bogdan Costin, specialist în monede medievale românești, prin a cărui amabilă îngăduință imaginile de mai sus apar pe Romanian coins.


Despre Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea, știut de cronici ca Bogdan cel Orb din cauza ochiului pierdut într-o bătălie (era „grozav”), fiu drept al lui Ștefan cel Mare și Sfînt, a domnit în Moldova între 1504 și 1517.

Bogdan al III-lea a bătut doar monede cu litere chirilice. Este primul voievod moldovean care a folosit exclusiv slavona pentru legenda monedelor. Latina fusese pînă la el practic unica limba folosită în monetărie (cu excepția cîtorva piese ale lui Alexăndrel). Această piesă este clasificată în monografia Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin C. Oprescu, publicată în 1977, ca fiind gros de tipul I. Greutatea medie a acestor piese fiind de 0,9 ... 1,05 grame, ele sînt considerate uneori ca fiind groși dubli.

La cea de-a doua monedă de pe pagină se poate vedea exfolierea foitei din argint cu titlu superior cu care a fost placat un miez din argint inferior - un procedeu foarte folosit pe atunci în Moldova. Aceeași tehnică mai este cunoscută și la Petru Mușat și la Ștefan al II-lea (remarcă a domnului Bogdan Costin).


Înapoi la pagina de selecție!