34.7 mm diametru, 17.349 g, aur 90%, margine netedă inscripţia ·CONSTANTINVS·BASSARABA ___ DE·BRANKOWAN·, bustul lui Constantin Brâncoveanu spre dreapta, litera R de la replică în dreapta bustului	stema Valahiei, inscripţia ·D:G:VOIVODA·ET·PRINCEPS· ___ ·VALACHIAE·TRANS·ALPINAE· la picioarele acvilei anul 17 13, sub scut C H, iniţialele gravorului Data emisiunii: 19 mai 2006 Tiraj: 250 de piese

Imaginile probei de argint de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului Florin L..

Conţinutul de metal preţios al unei astfel de piese îi asigura o valoare de 5 sau 6 ducaţi de aur. Replica a fost bătută în 250 de exemplare. Piesele originale sînt extrem de rare. O piesă originală poate fi văzută aici. Piesa face parte din seria Istoria monedei, din care mai fac parte alte două replici, după kosonul de aur şi după 20 lei de aur din 1868.

Constantin Brâncoveanu mai apare reprezentat pe moneda de circulaţie de aluminiu de 1000 de lei emisă din 2000 şi pînă în 2004 (în seturile de monetărie, din 2000 pînă în 2006), precum şi pe moneda de 10 lei de argint din 2008 închinată mănăstirii de la Sîmbăta de Sus, monedă emisă în cadrul seriei Monumente de artă medievală creştină.

Despre reprezentarea voievodului Brâncoveanu pe moneda-medalie

Voievodul Brâncoveanu poartă pe cap o cucă împodobită cu surguci, fiind îmbrăcat în haină de fir peste care este pusă mantia domnească cu guler de cacom, încheiată cu o agrafă. Rozeta de prindere a surguciului şi agrafa care încheie mantia sînt bătute cu pietre scumpe. Cuca e o căciulă înaltă, împodobită cu pene (de struţ), purtată la ceremonii de demnitarii turci dar şi de domnitorii români. Surguciul este un panaş din pene (de struţ) împodobit cu pietre scumpe, purtat de sultani şi de domnii români. Haina de fir e o haină brodată cu fire de metal preţios - aur sau argint, iar cacom înseamnă hermină.

Despre reprezentarea stemei Ţării Româneşti pe moneda-medalie

Stema Ţării Româneşti: scut oval în chenar perlat, în interior acvilă spre dreapta, cu cruce în cioc, cu aripile deschise, cu capul întors spre stînga, aşezată pe un vîrf de munte; la stînga Soarele şi la dreapta Luna. În jurul scutului ornamente sub forma unor grifoni încolăciţi în spirale. Deasupra scutului se află o coroană domnească.

Despre iniţialele gravorului pe moneda-medalie

Printre ornamentele din partea de jos a scutului sînt literele C H, unanim considerate a fi iniţialele gravorului. În MBR şi în prospectul monedei, CH înseamnă Carol Iosif Hoffman, artist ce a lucrat medalii la Alba Iulia între anii 1713 şi 1738. În broşura Numismatica medievală şi modernă din 1942, Corneliu Secăşanu - cunoscut numismat român, fost secretar al Societăţii numismatice Române - interpretează literele C H ca fiind iniţialele lui Carol Iohan Hedlinger din Alba Iulia.

Gheorghe Şincai (1754 - 1816) despre monedele-medalii bătute de Constantin Brâncoveanu

Reproducem mai jos trei aliniate din Cronica românilor (lucrare terminată în 1811, interzisă de cenzura guvernului marelui principat al Transilvaniei, tipărită în întregime după mai mult de jumătate de secol, în România) de Gheorghe Şincai. Textul face parte din paragraful consacrat anului 1713 şi se referă direct la piesele de aur ale lui Brîncoveanu.

Iară Delchiaro scrie „[...] pîrile ce s-au trimis la Poarta turcească asupra prinţului Brâncovan sînt acestea [...] 10. Că a făcut ca să i se bată monete de aur în Ardeal, una de cîte doi şi mai mulţi galbini, pînă şi de 10 galbini dintre care una se trimete sultanului, pentru mai mare încredinţare, iară celelalte monete se vor afla în visteria lui cea privată, cu multe pietri scumpe, ce nu se pot preţui, cînd se va măzăli Brâncovan.

Pentru ce a lăsat Brâncovan să se facă monetele acestea, mulţi multe pricini aduc, dară în comun zic că în ziua de Sîntă Măria Mare din anul 1714, cînd ar fi intrat el în anul 60 al vîrstei sale şi în al 26 al oblăduirei, vrea să dea un ospăţ foarte minunat la toată boierimea şi la sfîrşitul ospăţului vrea să împartă monetele acelea la fieştecare boier, după rangul sau treapta în carea era; ci vai şi mişel! tocma într-aceea zi s-a tăiat şi patru feciori ai lui şi el.”

Despre monetele cele de aur ale lui Constantin Brâncovan, aşa scrie Samoil Chéleşeri: „Pentru pomenirea familiei se bătuse dăunăzi de prinţul Valahiei galbeni de zece şi de cinci, carii de o parte avea chipul lui, după obiceiul românilor, împodobit cu mitră scumpă pe cap şi cu minteie spînzurată de pre umeri, prin pregiur cu inscripţia aceasta: „Constantinus Besaraba de Brâncovan”, de altă parte avea stema sau ţimirul Valahiei cu care trăiesc prinţii în lucrurile cele politiceşti, că în cele besericeşti se folosesc cu pecetlar, în care sînt întăiaţi SS. Constantin şi Elena, ţinînd crucea în mîini. Supt mitra cea prinţească, în povază era un corb cu aripile întinse, ţinînd cu clonţul o cruce de rînd şi stînd pre un ciungărit ram de arbure şi deasupra de o parte soarele, de alta luna, cu inscripţia prin pregiur: „D.G. Vaivoda et Princeps Valachiae Transalpinae”. Nenorocită monetă aceasta a dus la pierire pe familia Brâncovenească, după ce a căzut prinţul cu ai săi în mîinile turcilor.”

Anton Maria Del Chiaro, italian din Florenţa, a fost secretarul lui Constantin Brâncoveanu. Informaţiile folosite de Şincai sînt din cartea "Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia" (Revoluţiile Valahiei, sau Istoria modernelor revoluţii ale Valahiei), scrisă de italian şi tipărită la Veneţia în 1718.

Celălalt citat folosit de Şincai e din lucrarea Auraria Romano-Dacica, despre exploatarea aurului în Transilvania, scrisă de Samuel Köleséri de Keres-éer şi tipărită la Sibiu în 1717.