Înapoi
monede contramarcate cu stema Cetății Albe
Înainte
16 mm diametru, 0.62 g, argint
contramarcată cu stema Cetății Albe: cruce cu brațele egale, cu cîte o globulă între brațe
? mm diametru, ? g, argint
contramarcată cu stema Cetății Albe: cruce cu brațele egale, cu cîte o globulă între brațe

Imaginile primei monede sînt preluate de pe site-ul de licitații E-bay, cu acordul proprietarului.

Imaginile celei de-a doua monede medievale moldovenești de pe pagină apar pe site grație amabilității domnului Sarviro.


În literatura numismatică este cunoscută existența unor mici monede tătărăști de argint care sînt contramarcate cu stema Cetății Albe - o crucii cu globule între brațe. Deoarece contramarca este similară cu crucea de pe emisiunile Asprokastru (prezentate pe pagina precedentă), se crede că aceste două tipuri de monede sînt emisiuni contemporane. În [1] se consideră că monedele Asprokastru au fost bătute în jurul anului 1450, în timpul domniilor lui Alexandru al II-lea (Alexăndrel) sau Petru Aron. Ar rezulta că tot în jurul lui 1450 ar fi fost făcute și contramarcările. Există însă și alte păreri. Pe baza unei lucrări mai vechi a numismatului Octavian Iliescu (pe care nu am găsit-o), italianul Lunardi [4] consideră monedele tătărăști contramarcate cu stema Cetății Albe ca fiind emisiuni ale coloniei genoveze din oraș, și le datează în perioada 1463-1465. În [5] se arată că aceste piese contramarcate ar fi emisiuni locale, bătute după reforma monetară făcută de Ștefan cel Mare în jurul anului 1465.

Este interesant de observat că mai multe astfel de monede - cinci la număr - au fost descoperite în anul 1957 în județul Iași, la Cîrpiți [2], [3] (din 1964, numele s-a schimbat în Victoria). Iarăși este interesant de observat că se cunoaște titlul argintului acestor piese - acesta este între 66.6% și 89% [6].

Despre moneda de argint peste care s-a bătut stema Cetății Albe (din prima imagine de sus)

Stema Cetății Albe a fost bătută pe dirham de argint al lui Cuciuc Muhammad, unul din hanii Hoardei de Aur. Hoarda de Aur (numită uneori Hanatul Chipciac) era partea de vest a imperiului mongol. A fost fondată de Batu Han (1207-1255). Denumirea dirham vine de la drahmă, monedă și unitate de măsură a masei în Grecia antică.

Cuciuc Muhammad (cuciuc înseamnă în limbile turcice "mic" sau "scund" - vezi numele localității Kuciuk-Kainargi, numită de români Cainargeaua Mică) a domnit în perioada tulbure a dezintegrării Hoardei de Aur. El a preluat puterea pe la 1435, și a pierdut-o pe la 1459. Cuciuc este o poreclă și nu apare niciodată pe monede. Sub Cuciuc Muhammad Hoarda de Aur a pierdut teritorii întinse. În 1437 Ulugh Muhammad (Ulugh ar însemna "înalt"), fostul han al Hoardei de Aur (1419-1422 și 1427-1437), crează Hanatul de Kazan. În deceniul al cincilea al secolului Crimeea a devenit hanat independent sub conducerea lui Hagi Ghirai I (~1396-1466), unul din urmașii lui Gingis Han (1206-1227).

Despre inscripțiile de pe monedă

Pe avers, într-un cerc liniar interior, este trecut numele emitentului:

ﻣﺤﻤﺪ ﺑﻦ ﺗﻴﻤﻮﺮ - Mohamed bin Timur.

În exterior este inscripția "al-sultan al-a'zam han":

ﺍﻟﺴﻠﻄﺎﻦ ﺍﻻﻋﻈﻢ ﺧﺎﻦ , unde al-a'zam înseamnă foarte mare sau suprem [8].

Pe revers se găsește o tamga cu două brațe, precum și indicația cum că moneda a fost bătută la Ordu-Bazar:

ﺿﺮﺐ ﺍﻭﺭﺩﺍ ﺑﺎﺰﺍﺮ - duribe Orda Bazar [7], [9].

ﺿ
r u m i t n b d m h m
r a z a b a d r u a b r d
 
n a h m z a a+l a n a t l s l a

Tamgaua este o emblemă folosită de triburile altaice (huni, mongoli, popoare turcice etc.); sigiliu. Tamgaua folosită pe monedele tătărăști din Crimeea reprezintă stilizat tridentul lui Ghirai I, fondatorul Hanatului Crimeei și urmaș declarat al lui Gingis Han.

Despre monetăria Orda-Bazar

Conform inscripției, piesa a fost bătută la monetăria din Orda-Bazar (sau Ordu-Bazar). Localizarea monetăriei nu este (din ceea ce am citit pe Internet) foarte certă. Pe baza răspîndirii monedelor ce poartă indicația Ordu-Bazar, se crede că acestea ar fi fost bătute undeva în regiunea de stepă din nordul Crimeei, în apropierea Niprului, în actuala regiune Herson. Sînt cunoscute și monede ale lui Hagi Ghirai, primul han al Crimeei, care au fost bătute aici - deci monetăria ar fi trebuit să fie în apropiere de Crimeea. În [7] se arată că monetăria de la Ordu-Bazar ar fi putut fi plasată și undeva în apropierea Munților Urali. În [9] este prezentată ipoteza că această monetărie ar fi fost una mobilă, însoțindu-l pe han și curtea acestuia. Nu este imposibil, dacă ne gîndim că ordu înseamnă armată sau tabără de armată (noi avem cuvintele ordie și hoardă!), iar bazar are cam același sens și în limba română. Nu este exclus nici ca să fi fost mai multe monetării numite Orda-Bazar.

Despre moneda de argint peste care s-a bătut stema Cetății Albe (din cea de-a doua imagine de sus)

Stema Cetății Albe a fost bătută pe dirham de argint al lui Said Ahmed, unul din hanii Hoardei de Aur. Said Ahmed a domnit pe la 1433-1435 (dar cronologia domniilor hanilor Hoardei de Aur nu este foarte bine cunoscută).

Despre inscripțiile de pe monedă

Deși piesa este destul de ștearsă, inscripțiile au mici porțiuni care ne permit reconstituirea textului cu destulă certitudine. Pe avers, într-un cerc liniar interior, este trecut numele emitentului:

ﺳﻴﺪ ﺍﺤﻤﺪ ﺧﺎﻦ - Said Ahmed Han.

În exterior pare a fi inscripția "al-sultan al-a'zam han":

ﺍﻟﺴﻠﻄﺎﻦ ﺍﻻﻋﻈﻢ ﺧﺎﻦ , din care se vede fragmentul "n al-a".

Pe revers se găsește mărturisirea de credință a musulmanilor (numită și shahada), în forma ei cea mai scurtă:

ﻻ ﷲ ﺍﻻ ﷲ ﻣﺤﻤﺪ ﺭﺳﻭﻞ ﷲ - La ilah illa Allah Muhamad rasul Allah, însemnînd "Nu este alt Dumnezeu decît unul Allah, și Mohamed este trimisul lui Allah".

Bibliografie

1. Buzdugan G., Luchian O., Oprescu C., Monede și bancnote românești. Editura Sport-Turism, București, 1977.

2. Costin B., Pînzar A., Monedele Moldovei și Valahiei. O expoziție virtuală. Emisiuni locale Cetatea Albă (Asprokastron), site web, februarie 2015.

3. Iliescu O., Les armoires de la ville d'Asprokastron et leur origine byzantine. Études byzantines et post-byzantines II, Editura Academiei, București, 1991.

4. Lunardi G., Le monete delle colonie genovesi. Atti della Società Ligure di Storia Patria, vol. XX (XCIV), fasc. I, Genova, 1980, p. 139-144.

5. Oberländer-Târnoveanu E., The Coinage of the Genoese Settlements of the Western Black Sea Shore and on the Danube. Peuce, serie nouă, II (XV), Tulcea, 2004 (2005), p. 285-296.

6. Oberländer-Târnoveanu E., Emisiunile monetare bătute pe teritoriul Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare (1457-1504) - o analiză critică. Cercetări numismatice, vol. IX-XI, București, 2003-2005, p. 293-399.

7. Pacikalov A.V., O lokalizații monetnogo dvora Orda-Bazar (XV v.). (Despre localizarea monetăriei de la Orda-Bazar), Rosiiskaia arheologhia, nr. 2, 2005, p. 87-92.

8. Plant R., Arabic Coins and How to Read Them. Seaby, London, 1980.

9. Sagdeeva R.Z., Serebreanîe monetî hanov Zolotoi Ordî. Izd. Goreaceaia liniia - Telekom, Moskva, 2005, p. 68.


Înapoi la pagina de selecție!