Înapoi
șilingi suedezi falsificați în Moldova
Înainte
~15 mm, ~0.5 g, aramă
Avers În cerc liniar interior stema orașului Riga (două chei de încrucișate, deasupra lor o cruce); cerc perlat exterior și legenda:
S[OLIDU]S CIVI[RIG53]
(SOLIDUS CIVITATIS RIGENSIS)
~14 mm, ~0.5 g, aramă
Avers În cerc liniar interior stema orașului Riga (două chei de încrucișate, deasupra lor o cruce); cerc perlat exterior și legenda:
SOL[IDUS CIVI RIG5]8
Revers Cerc perlat exterior și liniar interior, monograma C, cu o coroană deasupra, în interiorul literei C stema familiei suedeze Vasa (mănunchi vertical de fascii - sau un snop de grîu?) și legenda:
CH[R]ISTINA·D[·G·R·S]
(CHRISTINA DEO GRATIA REGINA SVEDIAE)

Revers Cerc perlat exterior și liniar interior, monograma CG, litera G fiind în interiorul lui C, cu o coroană deasupra și legenda:
C[AROLUS GVSTAV DGRS]

Aceste monede medievale falsificate în monetăria moldovenească de la Suceava sînt prezente pe Romanian coins prin amabilitatea domnului Adrian Popovici.

Piesele corespund cotelor 892 și 991 din Monede și bancnote românești.

În bănăria de la Suceava, reînființată sub Eustratie Dabija, emisiunile monetare au început în anul 1662 și au continuat pînă prin 1680. În timpul domniei lui Dabija-Vodă s-au bătut șilingi de aramă, numiți popular șalăi iar în limba latină solidi (la singular solidus).

Aici s-au bătut numeroase imitații de șilingi suedezi, polonezi, sau prusieni, atît în timpul lui Eustratie Dabija cît și sub cei ce i-au urmat la domnia Moldovei, Gheorghe Duca și Iliaș Alexandru. Se pare că activitatea de falsificare este legată de numele lui Titus Livius Boratini, concesionarul monetăriei din Cracovia. Falsificarea șilingilor suedezi arată că aceștia erau destul de răspîndiți în Moldova. Probabil că monedele suedeze au ajuns pe piața europeană o dată cu războiul de 30 de ani.

Cel mai bine reprezentate monede între falsurile moldovenești sînt contrafacerile șilingilor suedezi Christina, cunoscînd peste o sută de variante.

Falsurile prezentate poartă stema orașului Riga, „cetatea cea vestită în lume și mare”, cum o numește cronicarul Ion Neculce. Cetatea era în acele vremuri sub stăpînirea suedezilor, care o luaseră de la polonezi prin 1621. Pe la 1710 cetatea a fost cucerită de ruși.


Înapoi la pagina de selecție!