27.5 mm, ~4.5 g, zinc argintat în centru valoarea 50, inscripţiile BUN PENTRU şi * A. KOPPEL *, cerc perlat exterior	un butoi (de vin?), cerc perlat exterior
20 mm, 2.19 g, zinc argintat valoarea 5 BANI, ornament, anul 1905	inscripţia circulară ★ CANTINA CIOBANUS ★ A. COPPEL, în cerc perlat interior monograma AC

În [1] sînt prezentate mai multe jetoane ce poartă nume asemănătoare: A. Koppel (cu două valori, bun pentru 50 şi 1), Cantina Avram Copel (cu două valori, 50 bani şi 1 leu) respectiv Cantina Ciobănuş A. Coppel (cu cinci valori, 5, 10 şi 50 de bani, respectiv 1 şi 2 lei, toate datate 1905). Toate aceste trei serii sînt atribuite Bucureştilor [1]. Căutarea prin Anuarele Bucureştilor din epocă nu ne oferă însă nici un indiciu despre emitenţi. Cum toate cele trei nume - Koppel, Copel şi Coppel - se citesc la fel, iar iniţiala prenumelui este aceeaşi, sîntem îndreptăţiţi în a ne întreba dacă nu cumva ar putea fi vorba despre o singură persoană, care îşi scria numele în mai multe feluri, sau care şi-a schimbat grafia numelui de familie în timp.

BUN PENTRU / A. KOPPEL

După [1], jetonul A. Koppel ar fi fost folosit de Fabrica de locomotive Arthur Koppel S.A., cu sediul în Bucureşti.

Arthur Koppel (1851 - 1908) a fost un inginer din Germania. Firma Orenstein & Koppel se ocupa cu ingineria mecanică, fiind specializată în locomotive, vagoane şi în construcţii feroviare. O altă firmă a lui Koppel a fost Arthur Koppel & Co. În Anuarul Bucureştilor pe anul 1906 (cuprinzînd firmele tuturor comercianţilor şi industriaşilor din capitală) Arthur Koppel apare la mai multe categorii: vagonete, locomotive, maşini industriale, şine şi uleiuri vegetale.

În ziarul bucureştean de limbă franceză L'Independènce Roumaine din 30 mai (stil vechi) 1899 Arthur Koppel apare într-o reclamă ca avînd o fabrică pe Strada Viilor nr. 17, precum şi depozit permanent de şine, traverse, vagonete, locomotive etc.

Dacă desenul de pe jeton reprezintă într-adevăr un butoi de vin, atunci asocierea acestei piese cu industriaşul Arthur Koppel ar trebui pusă sub semnul îndoielii. Butoiul de vin ar putea fi un simbol bun pentru o vinărie, bodegă, depozit de băuturi sau ceva asemănător, şi nu pentru o firmă de inginerie mecanică.

Inscripţia BUN PENTRU face trimitere directă spre anii 1920, cînd monedele de argint au început să fie înlocuite cu piese din metale nenobile dar inscripţionate cu acest mesaj. Se poate adauga presupunerea că valoarea nominală este 50 de bani.

CANTINA CIOBANUS / A. COPPEL

În prezent prin cantină se înţelege locul unde pot veni să primească sau să cumpere mîncare gătită angajaţii sau membrii unei instituţii. În trecut prin cantină se înţelegea şi un spaţiu de unde se cumpăra mîncare, băutură şi diverse obiecte. Denumirea era folosită mai ales în unităţile militare. În Dicţionarul Academiei se precizează că la cantină vînzarea de mîncare gătită şi de băutură se face cu un cîştig mic sau fără cîştig, plata făcîndu-se, eventual, cu fise.

Inscripţia CANTINA CIOBANUS ar putea trimite la un eventual nume de persoană Ciobănuş, sau mai degrabă la localitatea Ciobănuş din judeţul Bacău. Ciobănuş este un sat ce face parte din comuna Asău. După Wikipedia [2], în 2021 satul avea mai puţin de 500 de locuitori. Google ne dă imediat o distanţă de 7-8 km între Ciobănuş şi Comăneşti, şi de 9 km între Comăneşti şi Moineşti. Pînă în anul 1917 la Ciobănuş a funcţionat o fabrică de geamuri, pentru care este cunoscut un jeton de 2 lei, de formă pătrată - piesa EN-135 din [1], a cărui „poveste” este prezentată în [3].

Într-un forum numismatic german [4] se formulează o ipoteză interesantă despre jetoanele Cantina Ciobănuş, şi anume că A. Coppel este de fapt acelaşi industriaş german Arthur Koppel (1851 - 1908). Numele lui Arthur Koppel ar fi fost ortografiat, în afara Germaniei, şi sub forma Coppel. Cantina ar fi funcţionat în timpul construcţiei unei linii ferate, posibil o cale ferată construită special pentru deservirea fabricii de geamuri. Din păcate ipoteza nu este susţinută şi de dovezi.

În februarie 2024 pe internet putea fi găsit un Avram Copel ce apare în [5] pe o listă cu „persónele din judeţul Bacăŭ alegĕtorĭ la camera de comerciŭ pe anul 1891-92”, locuitor în „Moinesci” (Moineşti, judeţul Bacău) în anul 1892. Despre acelaşi Avram Copel din Moineşti aflăm că era veteran al Războiului de Independenţă şi că a încetat din viaţă în anul 1929 [6]. Această persoană este un candidat foarte bun pentru emitentul jetoanelor Cantina Avram Copel, caz în care aceste jetoane ar trebui localizate la Moineşti şi nu la Bucureşti. Avînd în vedere apropierea geografică dintre satul Ciobănuş şi Moineşti, acelaşi Avram Copel din Moineşti ar putea fi şi emitentul jetoanelor Cantina Ciobănuş.

Bibliografie

1. Schäffer E., România. Jetoane, semne valorice şi mărci, Guttenbrun [vechiul nume german al satului Zăbrani din judeţul Arad], 2012.

2. * * *, Ciobănuş, Bacău, https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciob%C4%83nu%C8%99,_Bac%C4%83u, accesat februarie 2024.

3. Bălăiţă D. Un jeton de glăjerie. Cercetări numismatice, XVII, Bucureşti, 2011, p. 171 - 177.

4. utilizatorul KaBa, 22) Cantina Ciobanus A. Coppel [comentariu în cadrul discuţiei: Schaukasten Wertmarken - einfach mal herzeigen - pe forumul online Numismatikforum - Das Forum für Münzfreunde], https://www.numismatikforum.de/viewtopic.php?t=64550&start=60#p574562, accesat februarie 2024.

5. * * *, Monitorul Oficial. nr. 243, miercuri 5 (17) februarie 1892.

6. * * *, Moinesti Jewish Cemetery (MJC) [1740-2012], http://leolam.org/Cimetiere_Moinesti_Liste.pdf, accesat februarie 2024.