26 mm, 8.7 grame, alamă PTT = Poşta, Telegraf, Telefon	TELEFON JETONU

Presupuneri (din păcate false!) pentru atribuirea şi datarea piesei PTT / TELEFON JETONU

1. PTT ne trimite la Poştă, Telegraf, Telefon. În anii '90 România avea PTTR - Poştă, Telegraf, Telefon, Radio. Jetonul ar putea fi de dinainte de înfiinţarea Radio România, deci de dinainte de 1928.

2. Ortografia JETONU, cu u mut, ar conduce la ideea că este o piesă încă şi mai veche. Pe timbre, ultima scriere BANU apare la emisiunea de uzuale Vulturi din 1885 - 1889. Au fost două mari reforme ale ortografiei în epocă, în 1904 şi în 1932. Probabil că renunţarea la u final s-a făcut în 1904.

3. Prima linie telefonică particulară din Bucureşti a fost instalată în 1883 între magazinul şi tipografia Socec iar în 1884 a fost instalată prima linie telefonică de stat, între Ministerul de Interne şi Poşta Centrală (Istoria României în date, 1971).

Serviciul de poştă şi telegraf a fost organizat în România pe baza unei legi promulgate de domnitorul Cuza în decembrie 1865. Serviciul nu cuprindea şi telefoanele, deoarece telefonul a fost inventat de Graham Bell în 1876. În ceea ce priveşte telegraful, primul fir a fost instalat în 1855 între Bucureşti şi Giurgiu, în 1863 existînd 46 staţii şi 2879 km de fir.

Serviciul P.T.T. (Poşta, Telegraf, Telefon) a apărut în 1893, cînd telefoanele au intrat în aceeaşi instituţie cu poşta şi cu telegraful. Serviciul şi-a extins aria de activitate, prin legea din 19 aprilie 1920, la întreg teritoriul României Mari.

În 1929 PTT devine regie autonomă, în 1934 fiind încorporat Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, ca direcţie specială.

În interiorul unui „Contract de consultanţă şi servicii financiare pentru restructurarea Companiei Naţionale Poşta Română S.A. în vederea privatizării” din noiembrie 2006 (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 20 decembrie 2006, accesibil pe Portalul Legislativ la adresa https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78584) găsim informaţia următoare: „În anul 1925, administraţia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicaţii, radiotelegrafia (comunicaţiile radioelectrice), fiind adăugată o nouă literă simbolului care a devenit PTTR.”

Credem că informaţia privind anul 1925 este falsă. Denumirea PTTR, care a rezistat pînă imediat după 1989, a fost probabil introdusă în uz în anii de după Al Doilea Război Mondial.

Concluzie falsă: Jetonul a fost folosit în România în perioada 1893 - 1905.

Adevărul curat: La o simplă căutare pe internet se constată că piesa PTT / TELEFON JETONU este un jeton telefonic folosit în Turcia undeva în anii '80 - '90. Din păcate piesa nu are nici o legătură cu România.

Despre falsul jeton I.M. Sadu - parte dintr-o rezistenţă electrică Piesa este aparent un jeton, cu identificarea emitentului şi cu valoare nominală. Legenda de pe avers trebuie citită astfel: (rezistenţă electrică avînd puterea de) 140 W(aţi) (pentru tensiunea de) 220 V(olţi, produsă la) I(ntreprinderea). M(ecanică). Sadu (preţ) 38 lei. Din păcate piesa nu este jeton, ci un simplu capac de la o piesă de frigider, folosit şi ca plăcuţă de identificare. Mai neobişnuit este marcarea preţului de către producător - dar este explicabil, întrucît aceste rezistenţe au fost produse în timpul comunismului, cînd economia era planificată şi preţurile controlate de stat. Această rezistenţă electrică a făcut parte dintr-un frigider casnic de tip Fram produs în România. Frigiderul Fram era o instalaţie frigorifică cu absorbţie-difuzie care lucra cu un amestec de apă şi amoniac, la care se adăuga o cantitate mică de hidrogen. Rezistenţa electrică încălzea fierbătorul instalaţiei (furniza căldura necesară pentru fierberea amoniacului). Frigiderele Fram s-au produs masiv la Sadu între 1963 şi aproximativ 1980 (după 1980 a început era frigiderelor cu compresor - dar frigidere mici cu absorbţie-difuzie s-au mai produs aici pînă spre anul 2000!).

23.2 mm, ? grame, alamă 140 W 220 V I.M. SADU 38 LEI revers neted