? mm, alamă, ~7 g valoarea nominală 5 lei, cerc perlat exterior	cerc perlat interior, inscripţia DANUBIANA şi stema societăţii DANUBIANA - scut cu Sfîntul Gheorghe omorînd balaurul, timbrat de o coroană murală cu trei turnuri

Stema societăţii DANUBIANA - scut cu Sfîntul Gheorghe omorînd balaurul, timbrat de o coroană murală cu trei turnuri - trimite direct la stema oraşului Giurgiu. Posibil ca această stemă să fi fost folosită înainte de anul 1931, deoarece prima stemă modernă a oraşului Giurgiu a fost fixată în anul 1931 [3]. La stema din 1931 scutul era timbrat de o coroană murală cu cinci turnuri. Ultima variantă a stemei municipiului Giurgiu fost introdusă în anul 2003.

Societatea Română Anonimă (S.A.R.) Danubiana a fost înfiinţată în anul 1914. Actul constitutiv al societăţii a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 125 din 3 septembrie 1914 [5]. Membrii fondatori erau: Fabrica şi rafinăria de zahăr Mărăşeşti, Societatea generală a fabricelor de rafinărie de zahăr din România (Societé Générale de Sucreries et Raffineries en Roumanie, societate anonimă cu sediul în Belgia, la Bruxelles, ce deţinea fabricile de la Săscut şi de la Roman), Fabrica şi rafinăria de zahăr Chitila Bucureşti, V.(Dupont) Mullassons et Co. (societate în comandită din Ripiceni), Banca Generală Română din Bucureşti şi trei persoane particulare.

Danubiana era proprietara fabricii de zahăr de la Giurgiu, a cărei construcţie a început în anul 1914. Războiul mondial a dezorganizat toată industria românească. Lucrările de la fabrica de la Giurgiu, întrerupte de război, au fost reluate în anul 1919, fiind terminate în anul 1922 [6]. În anul 1923 Danubiana a cumpărat fabricile de zahăr de la Roman şi de la Sascut [1], [6]. (După [2], fabrica de zahăr din Sascut a aparţinut societăţii Danubiana între anii 1927 şi 1930.) Cel mai probabil stema societăţii a fost stabilită pe vremea cînd aceasta deţinea doar fabrica de la Giurgiu, adică între 1919 şi 1923.

În perioada de după război vînzarea produselor celor 12 fabrici de zahăr din România Mare era făcută de Oficiul de vînzare al zahărului, un organism al statului [6].

În anul 2023 a fost scoasă la vînzare pe Internet o ladă de lemn inscripţionată SOCIETATEA DANUBIANA / FABRICI ŞI RAFINĂRII / ROMAN / GIURGIU. Tot în anul 2023 era de vînzare pe Internet o cutie de 5 kg de zahăr cubic inscripţionată SOCIETATEA DANUBIANA / Fabrici şi Rafinerii de Zahăr / ROMAN-GIURGIU SASCUT. Pe cutie apar imagini cu cele trei fabrici, şi în plus stema de pe jeton. O astfel de cutie poate fi văzută aici [4].

După valoarea nominală - 5 lei - jetonul aparţine perioadei interbelice. Nu este clar dacă acesta a fost folosit la fabrica Danubiana de la Giurgiu, la cea de la Roman sau la cea de la Sascut, sau la două dintre ele, sau chiar la toate trei. Există jetoane similare cu valorile de 1 leu şi de 2 lei.

Bibliografie

1. Bălăiţă D., File din istoria industriei de zahăr din România. Jetoanele fabricii de zahăr din Sascut. Anuarul Muzeului Bucovinei, XLIII, Editura Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Suceava, 2016.

2. Bibire R., Amarul gust al zahărului, 2009.

3. Dogaru Maria, Din heraldica României. Album. Editura JIF, Bucureşti, 1994.

4. Blog-ul Îmi pasă. Aşa cum a fost. România de-altădată. Înscrisuri de toate felurile (XVIII).

5. * * *, Monitorul Oficial al României, nr. 125 din 3 septembrie 1914.

6. * * *, Industria zaharului în România. Câteva date monografice asupra fabricilor din ţară. Rolul Oficiului de zahăr. Almanach Argus, 1927, p. 337.