
|
Terasa Inginer Bejan Jassy (Iași) - 45 |
|
|
|
|
21.5 mm, alamă Avers: cerc perlat exterior, valoarea 45 | Revers: TERASA INGINER BEJAN ✧ JASSY ✧, în exergă • ★ • M. GERSCOVICI (numele gravorului) |
Despre inginerul Grigore Bejan
Grigore Bejan (25 XI 1866, Vaslui - 1948?) era absolvent al Școlii de Fii de Militari (probabil aceea din Iași) și al Școlii Politehnice din Bruxelles (École polytechnique de Bruxelles, promoția 1894). Din 1902 a lucrat ca profesor suplinitor la Școala Superioară de Arte și Meserii din Iași și ca profesor definitiv din 1905 [1].
Planul orașului Iași. Fabrica de cărămidă
Inginerul Bejan a realizat în anii 1896-97 planul orașului Iași. Săptămînalul Ecoul Moldovei” din 22 februarie 1896 [2] arată că Bejan a angajat cinci ingineri pentru această operațiune, că instrumentele necesare au fost comandate la Paris și la Viena, că punctul central de observație este turnul Goliei, și că vor mai fi folosite încă alte 11 piramide purtătoare”. Ecoul Moldovei” din 24 martie 1898 [3] anunță că planul orașului a fost verificat de o comisie și că a fost recepționat definitiv de Consiliul comunal, cel care comandase lucrarea. Consiliul a votat și o adresă de mulțumire.
În anul 1899 inginerul Bejan deschide la Iași o fabrică de cărămidă. Ecoul Moldovei” din 1 aprilie 1899 [4] publică o reclamă la Fabrica de cărămidă Grigore Bejan”, care produce cărămizi după metoda obicinuită” (mașinile nu fuseseră încă instalate). Este dată și adresa la care locuia Bejan în 1899: strada Arcu, la nr. 1. În 1900 Ecoul Moldovei” [5] publică o reclamă la Fabrica de cărămidă și teracota inginer Gr. Bejan Iași”. Acum fabrica produce cărămizi presate, pavele, dale, țigle, sobe de teracotă, conducte de teracotă etc.
Hotelul și Terasa Bejan
Hotelul Bejan se afla deasupra scărilor monumentale de la Rîpa Galbenă. Cînd a fost construit nu am putut afla (în iulie 2025 pe Internet cele mai vechi referințe le-am găsit pentru Palatul Bejan - 1916, Cinematograful Bejan - 1918, sala Bejan - 1918, cinematograful Lux / teatrul Bejan - 1918, terasa Bejan, hotelul Bejan - 1923). Informația din articolul dedicat în Wikipedia [6] cum ca hotelul ar fi fost construit în anul 1897 este evident greșită, deoarece există cărți poștale cu imagini ale scărilor de la Rîpa Galbenă de dinainte de construcția hotelului. Scările de la Rîpa Galbenă, al căror nume oficial se pare că era Esplanada Elisabeta, au fost terminate în anul 1900 [7]. În lucrarea [8] găsim mai multe planuri ale hotelului și terasei ing. Gr. Bejan. Marele cutremur din Vrancea de pe 10 noiembrie 1940 a afectat puternic orașul Iași. Din [9] aflăm că Hotelul Bejan a suferit mari pagube. De asemenea, că a căzut candelabrul cel mare al bisericii Banu și crucile de pe turlele unor biserici. Pe două dintre planurile prezentate în [8] este indicată și partea prăbușită la cutremur.
Terasa este plasată pe partea dinspre Rîpa Galbenă a hotelului.
Schäffer [10] atribuie jetoanele Terasa inginer Bejan” unui restaurant Bejan Vasile plasat pe strada Socola din Iași. Sînt cunoscute valorile de 5, 25, 30, 45, 50 (bani) și cea de 1 leu.
Bibliografie
1. * * * Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor, Anuarul oficial întocmit serviciul statelor personale și al statisticei la 15 noembrie 1908. Institutul de Arte Grafice Carol GÖBL S-sor Ion St. Rasidescu, București, 1908.
2. Ecoul Moldovei”, an V, no. 32, 22 februarie 1896.
3. Ecoul Moldovei”, an VII, no. 71, 24 martie 1898.
4. Ecoul Moldovei”, an VIII, no. 76, 1 aprilie 1899.
5. Ecoul Moldovei”, an IX, no. 43, 2 martie 1900.
6. * * *, Hotelul Bejan, Wikipedia, accesat august 2025.
7. * * *, Esplanada Elisabeta din Iași, Wikipedia, accesat august 2025.
8. Iftimi S., Văleanu M.C., Piața "Mihai Eminescu" din Iași. Repere istorice și cercetare arheologică. Editura Palatul Culturii, Iași, 2015.
9. Ionescu C., Văcăreanu R., The 1940 Vrancea Earthquake. Issues, Insights and Lessons Learnt. Proceedings of the Symposium Commemorating 75 Years from November 10, 1940 Vrancea Earthquake, Springer International Publishing, 2016.
10. Schäffer E., România. Jetoane, semne valorice și mărci, Guttenbrun, 2012.
|
Înapoi la harta site-ului!
|