Monede medievale moldovenești          
                         Petru Mușat
Înapoi
gros - Petru Mușat
Înainte
gros - Petru Mușat - avers gros - Petru Mușat - revers
20 - 21 mm diametru, ~ 0.83 g, argint
Avers Într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stînga heraldică de o roză cu cinci petale (stea cu cinci raze), cea impară îndreptată în jos și la dreapta de o lună în creștere.
Legendă: +S[IMPE]TRIWO[I]WODI
Revers Stema familiei Mușat (?) în cerc perlat: scut despicat vertical; în cîmpul întîi trei grinzi, în cîmpul al doilea două flori de crin dispuse
1-1; în centrul scutului o globulă; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porțiune

Legendă: [*]SIM[OL]DAVIEN[SIS]
gros - Petru Mușat
Avers Într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere și la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în jos.
Legendă: +SIMPETRIWOIWOD
Revers Stema familiei Mușat (?) în cerc perlat: scut despicat vertical; în cîmpul întîi trei grinzi, în cîmpul al doilea două flori de crin dispuse 1-1; cerc perlat exterior


Legendă: [*SI]MOLD[AV]IENSIS

Groși bătuți sub Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1392, primul voievod moldovean care a emis monedă. Al doilea rînd de imagini sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Adrian Popovici. Prima piesă de pe pagină a fost cumpărată de la domnul Balazs Aldor, un alt bun prieten al site-ului nostru.

Prima piesă corespunde cel mai bine descrierii monedei moldovenești de la cota 214 a catalogului Monede și bancnote românești. După cum se observă cel mai bine pe legendă, piesa are părți mai bine și mai prost conservate. În tezaure monedele adesea se sudează natural între ele, mai ales dacă au suficient timp la dispoziție. Se pot observa deci clar zonele în care piesa din imagini s-a aflat în contact cu altele și părțile rămase libere. La deprindere sudura superficială s-a rupt, lăsînd materialul poros. Pe avers aproape că se disting amprentele celor două monede vecine, ca un semicerc la stînga și un semicerc la dreapta.

Despre Petru I Mușat

Voievodului i se spune Mușat sau al Mușatei după mama sa Mușata (în latinește numită Margareta). Se crede că ea ar fi fost fiica lui Bogdan Întemeietorul. De la numele ei se trage numele puternicei dinastii a Mușatinilor, ai cărei reprezentanți au ocupat vreme îndelungată tronul Moldovei.

Se presupune, cu destul temei, că scutul de pe revers este stema personală a familiei domnitoare. Dacă această supoziție este adevărată, trebuie remarcat că această stemă nu avea o formă fixă, numărul de crini din cîmpul secund variind simțitor, fără vreo justificare heraldică posibilă. Numărul de flori de crin de pe monedele lui petru Mușat variază de la una la șapte. Variația continuă și pe monedele succesorilor săi.

Petru a avut legături foarte strînse cu Țara Românească și cu Polonia. A recunoscut formal suzeranitatea poloneză și s-a căsătorit cu o vară sau poate chiar cu o soră a regelui polonez Vladislav Jagello. L-a ajutat pe Mircea cel Bătrîn să încheie un tratat de alianță cu Polonia. În timpul domniei sale Moldova și-a întins granițele pînă la Marea Neagră. A stăpînit și Cetatea Albă.

În anul 1388 i-a împrumutat regelui Poloniei 3.000 de ruble de argint „frîncești”, o sumă foarte mare pentru vremea aceea, echivalentă cu 538.38 kilograme de argint curat, cu 51.817 kilograme de aur curat sau cu 14.531 de ducați venețieni de aur (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, vol. 2, 1976). Ca garanție a primit Pocuția, o regiune de aproape 8.000 de kilometri pătrați aflată în nordul Moldovei, în posesia căreia a intrat de drept cu puțin înainte de stingerea din viață, prin nerestituirea sumei. Pocuția a constituit motiv de vrajbă între moldoveni și polonezi multă vreme, pînă spre sfirșitul secolului al XVI-lea.

Despre unitatea de masă numită sommo

În Istoria românilor menționată mai sus și în monografia Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin C. Oprescu, (publicată în 1977), se arată că baza sistemului monetar al Moldovei era o adaptare a unității numită sommo. Aceasta avea 206,5 grame de argint și era folosită la Licostomo (Chilia Veche) din Delta Dunării precum și în coloniile comerciale italiene din nordul Mării Negre, de exemplu în cetatea Caffa din Crimeea. Se crede că din această cantitate de argint se băteau 200 de groși, deci moldovenii au micșorat un pic masa unității originale, fiindcă masa medie a unui gros este de aproximativ 0.97 grame.

Despre legendele de pe monedă

Există două interpretări mai des invocate ale legendelor, care pe monedele lui Petru Mușat sînt scrise numai în latină:

SI(gnum) M(onetae) PETRI WOIWO(dae) și SI(gillu)M PETRI WOIWO(dae).

SI(gillum) MOLDAVIENSI(s) ar putea însemna Sigiliul (Țării) Moldovenești.

sommi - bare de argint descoperite la Orheiul Vechi


Înapoi la pagina de selecție!