Monedă medievală muntenească de la Radu I
Înapoi
dinar - Radu I
Înainte
Radu I - dinar
17 mm diametru, aproximativ 0.7 g, argint
Revers Stemă a Basarabilor: un scut despicat în două cîmpuri pe verticală; (aparent) trei bare orizontale în cîmpul întîi, sigla Θ în cîmpul al doilea; între cercul perlat interior și cercul perlat exterior
Legendă: +IONS RADOLUS ...
Avers Stema valahă - vultur pe coif de cavaler,
la dreapta stemei sigla P

Cerc perlat exterior și
Legendă: +IONSRA___OLUSL ...

Această monedă medievală muntenească face parte din colecția domnului Bogdan Costin, specialist în monede medievale românești, prin a cărui amabilă îngăduință imaginile de mai sus apar pe Romanian coins.

Moneda a fost bătută de Radu I (1377 - 1383), frate al faimosului Vlaicu (1363 - 1377) și tată al gloriosului Mircea cel Bătrîn. Acest domn este primul care a dobîndit, pentru el și descendenții săi, titlul de Mare Voievod (apărînd inclusiv pe monede). Deși cu o domnie scurtă, numeroase monede au fost bătute în perioada sa.

Paftaua de aur a lui Radu I pe carte poștală românească din anii optzeci
Paftaua din mormîntul lui Radu I Basarab
(gropnița de la Curtea de Argeș)

Țara Românească a cunoscut sub Radu I Basarab o frumoasă perioadă de înflorire. Apărînd (în calitate de ctitor) în fruntea pomelnicelor mai multor biserici și mănăstiri, Radu a fost confundat încă din secolul al XVI-lea cu Negru Vodă, ipoteticul întemeietor al statului, și în concluzie a fost considerat timp de secole cel dintîi domn al Valahiei și întemeietor al ei.

Paftaua lui Radu I a fost descoperită în gropnița domnească de la Curtea de Argeș. Este obiect de podoabă cu un înalt grad de detaliu: reprezintă o cetate în stil gotic, cu turnuri, corpuri de clădire, arcade, balcoane și acoperișuri; în centru se află o lebădă cu cap de femeie, flancată la dreapta de un cavaler și la stînga de o doamnă.

Curtea de Argeș a continuat să fie locul de îngropăciune al domnitorilor și după întemeierea României moderne. Carol I (care s-a adăugat ctitorilor din vechime), Ferdinand Întregitorul și, de puțin timp, Carol al II-lea (reînhumat pe 14 februarie 2003, a doua zi după repatrierea rămășițelor sale pămîntești) se odihnesc în același sfînt locaș.

Paftaua de aur a lui Radu I pe carte poștală

Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean, corespunzînd sistemului de dinari bătuți de Regatul Ungar vecin. Acești dinari au în medie o masă de 0,7 grame. În ce privește gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de monedă muntenească, tip întîlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi).

Legendele de pe monedele lui Radu I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta folosește caractere latine și este foarte bine conservată. Atît pe avers cît și pe revers apare scrisă aceeași inscripție, probabil IO(ha)N(e)S RADOLUS VAIVODA.


Înapoi la pagina de selecție!