Monede medievale transilvănene de la               
                                     Maria Tereza
Înapoi
1 greschl 1765 - Maria Tereza
Înainte
Transilvania - Maria Tereza - 1 greschl Transilvania - Maria Tereza - 1 greschl
Transilvania - Maria Tereza - 1 greschl MBR 3100 Transilvania - Maria Tereza - 1 greschl MBR 3100
22 mm, 9.1 și 7.6 g, aramă
cerc perlat exterior, ornamente, inscripția EIN GRESCHL 1765

cerc perlat exterior, în interior stema Transilvaniei pe scut ornamentat, avînd ca susținători la dreapta o ramură de laur și la stînga o ramură de palmier, deasupra scutului coroană

Monetăria medievală transilvană cunoaște cîteva perioade importante de evoluție: perioada regatului ungar care a bătut monede și în spațiul intracarpatic (în preajma minelor de aur, să zicem), perioada de principat autonom (sub suzeranitate otomană), perioada habsburgică pînă sub Maria Tereza, în care au continuat sa fie emise monede transilvănene propriu zise (purtînd chipul împăratului sau împărătesei, dar și stema principatului) și cea făcînd trecerea spre epoca modernă, ultima practic amintind de Transilvania doar prin siglele monetăriilor pe monede imperiale comune.

Viața principatului autonom transilvănean sub Habsburgi s-a scurs între 1691 și 1867, cînd dualismul austro-ungar i-a pus capăt. Principatul a beneficiat de un statut separat (reglementat prin diploma leopoldină), fiind direct subordonat împăratului. Prin pacea de la Carlowitz (1699) și apoi de la Passarowitz (1718) Poarta a fost silită să recunoască stăpînirea austriacă în Transilvania.

Moneda de mai sus aparține celei de a treia perioade, fiind un greschl de aramă bătut de Maria Tereza (1740 - 1780), fiica lui Carol al VI-lea. Un greschl - numit și gros - valora o treime de crăițar.

Catalogul Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin Oprescu menționează nu mai puțin de zece variante de greschli pentru anul 1765, variante prin diferențe de ștanță. Partea interesantă este că doar UNA din variante are dispunerea turnurilor din stema Transilvaniei patru și trei, toate celelate fiind trei și patru. Noi prezentăm pe această pagină DOUĂ piese diferite (ca ștanță) din 1765 avînd turnurile dispuse patru și trei. Cea de a doua piesă (de sus în jos pe pagina) are poziția 3100 în Monede și bancnote românești; prima se pare că le-a scăpat autorilor.

Diferențele se văd la pajură: prima are aripile îndreptate în sus și coroană, a doua aripile întinse lateral, fără coroană.


Înapoi la pagina de selecție!