Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. „Deşteaptă-te, române” este din 1990 imnul naţional al României. Pentru o bună perioadă a redevenit, am putea spune, pentru a doua oară, imn de stat al Republicii Moldova în 1991, şi este memorabilă vizita primului preşedinte al tînărului stat la Bucureşti, în timpul căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deşteaptă-te, române”, onorînd ambele state româneşti şi pe preşedinţii Ion Iliescu şi Mircea Snegur. Odată reorganizată maşina propagandistică şi expansionistă rusească, imnul a trebuit schimbat sub presiunile acesteia cu celebra poezie a lui Alexe Mateevici, dar deja s-a pus problema înlocuirii şi acestui imn cu altul mai internaţionalist. Se scot la lumină în prezent şi ideile prăfuite ale propagandei sovietice conform cărora românii din Moldova răsăriteană aparţin altei etnii decît fraţii lor din Ţara Românească, Ardeal şi Moldova apuseană, chiar de către liderii comunişti ajunşi la putere, infirmînd astfel secole de istorie şi tradiţia pămînteană.

S-a trecut la votare doar după dezbateri aprinse. Reprezentanţii minorităţilor au cerut în general vot secret iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă. Deputatul moldovean Ion Buzdugan a cerut vot deschis astfel ca istoria să ştie adevărata opţiune a Parlamentului basarabean:

„Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, că noi toţi dorim unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi toţi voim să fim şi să rămînem pentru totdeauna cu toţi românii.”

O poziţie remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, mai mult decît demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a naţiunii moldoveneşti cît şi a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înţelege moldovenii.

În această zi măreaţă, eu salut călduros nefericitul şi în acelaşi timp fericitul popor moldovenesc înfrăţit, care în sfîrşit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susţin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc şi moldovenii, locuitorii băştinaşi ai acestei ţări.”

Esenţa declaraţiei blocului moldovenesc supusă votului şi citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrşit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:

1. Nicolae Alexandri 2. Elena Alistar 3. Ion Buzdugan 4. Ilarion Buiuc 5. Constantin Bivol 6. Ignaţie Budişteanu 7. Teodor Bîrcă 8. Nicolae Bosie-Codreanu 9. Ştefan Botnarciuc 10. Gheorghe Buruiană 11. Teodosie Bîrcă 12. Vladimir Bogos 13. Vladimir Budescu 14. Alexandru Baltag 15. Ion Valuţă 16. Nicolae Grosu 17. Vasile Gafencu 18. Simeon Galiţchi 19. Vasile Ghenţul 20. Andrei Găină 21. Alexandru Groapă 22. Dimitrie Dragomir

23. Felix Dudchievicz 24. Dimitrie Dron 25. Boris Epure 26. Pantelimon Erhan 27. Vitalie Zubac 28. Ion Ignatiuc 29. Ion Inculeţ 30. Teofil Ioncu 31. Anton Crihan 32. Ion Creangă 33. Afanasie Chiriac 34. Dimitrie Cărăuş 35. Ion Corduneanu 36. Grigorie Cazacliu 37. Anton Caraiman 38. Pavel Cocarlă 39. Ion Costin 40. Vladimir Ciorescu 41. Grigorie Cazacliu 42. Vladimir Cazacliu 43. Vasile Lascu

44. Nicolae Mămăligă 45. Mihail Minciună 46. Anatolie Moraru 47. Alexandru Moraru 48. Dimitrie Marţa 49. Gheorghe Mare 50. Mihail Maculeţchi 51. Dimitrie Marghitan 52. Teodor Neaga 53. Gheorghe Năstas 54. Constantin Oşoian 55. Gherman Pîntea 56. Vasile Mândrescu 57. Ion Pelivan 58. Efimie Palii 59. Ion Pascăluţă 60. Petru Picior-Mare 61. Elefterie Siniclie 62. Nicolae Suruceanu 63. Timofte Silitari 64. Chiril Sberea

65. Nicolae Sacară 66. Andrei Scobioală 67. Chiril Spinei 68. Gheorghe Stavro 69. Teodor Suruceanu 70. Gheorghe Tudor 71. Ion Tudose 72. Grigore Turcuman 73. Teodor Uncu 74. Pantelimon Halipa 75. Teodor Herţa 76. Leonida Ţurcan 77. Vasile Ţanţu 78. Nicolae Cernăuţeanu 79. Nicolae Ciornei 80. Vasile Cijevschi 81. Vasile Cerescu 82. Nicolae Cernof 83. Nicolae Soltuz 84. Constantin Stere 85. Zamfir Munteanu 86. Iacov Sucevan