Votarea Unirii în Sfatul Țării

Sfatul Țării a fost organul legislativ și executiv al Republicii Democratice Moldovenești proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desființatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede și fără echivoc pentru toți cei cu judecata neîncețoșată. La deschiderea festivă s-a sfințit un drapel național și s-a intonat imnul național, „Deșteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales președintele Sfatului, Ion Inculeț, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică națională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn național a început la Chișinău. „Deșteaptă-te, române” este din 1990 imnul național al României. Pentru o bună perioadă a redevenit, am putea spune, pentru a doua oară, imn de stat al Republicii Moldova în 1991, și este memorabilă vizita primului președinte al tînărului stat la București, în timpul căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deșteaptă-te, române”, onorînd ambele state românești și pe președinții Ion Iliescu și Mircea Snegur. Odată reorganizată mașina propagandistică și expansionistă rusească, imnul a trebuit schimbat sub presiunile acesteia cu celebra poezie a lui Alexe Mateevici, dar deja s-a pus problema înlocuirii și acestui imn cu altul mai internaționalist. Se scot la lumină în prezent și ideile prăfuite ale propagandei sovietice conform cărora românii din Moldova răsăriteană aparțin altei etnii decît frații lor din Țara Românească, Ardeal și Moldova apuseană, chiar de către liderii comuniști ajunși la putere, infirmînd astfel secole de istorie și tradiția pămînteană.

S-a trecut la votare doar după dezbateri aprinse. Reprezentanții minorităților au cerut în general vot secret iar apoi s-au abținut ori au votat împotrivă. Deputatul moldovean Ion Buzdugan a cerut vot deschis astfel ca istoria să știe adevărata opțiune a Parlamentului basarabean:

„Las ca poporul nostru, țara noastră și toată lumea să știe că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul țarismului rus, că noi toți dorim unirea cu frații noștri de peste Prut, că noi toți voim să fim și să rămînem pentru totdeauna cu toți românii.”

O poziție remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, mai mult decît demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a națiunii moldovenești cît și a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înțelege moldovenii.

În această zi măreață, eu salut călduros nefericitul și în același timp fericitul popor moldovenesc înfrățit, care în sfîrșit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susțin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc și moldovenii, locuitorii băștinași ai acestei țări.”

Esența declarației blocului moldovenesc supusă votului și citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abțineri, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrșit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:


1. Nicolae Alexandri
2. Elena Alistar
3. Ion Buzdugan
4. Ilarion Buiuc
5. Constantin Bivol
6. Ignație Budișteanu
7. Teodor Bîrcă
8. Nicolae Bosie-Codreanu
9. Ștefan Botnarciuc
10. Gheorghe Buruiană
11. Teodosie Bîrcă
12. Vladimir Bogos
13. Vladimir Budescu
14. Alexandru Baltag
15. Ion Valuță
16. Nicolae Grosu
17. Vasile Gafencu
18. Simeon Galițchi
19. Vasile Ghențul
20. Andrei Găină
21. Alexandru Groapă
22. Dimitrie Dragomir

23. Felix Dudchievicz
24. Dimitrie Dron
25. Boris Epure
26. Pantelimon Erhan
27. Vitalie Zubac
28. Ion Ignatiuc
29. Ion Inculeț
30. Teofil Ioncu
31. Anton Crihan
32. Ion Creangă
33. Afanasie Chiriac
34. Dimitrie Cărăuș
35. Ion Corduneanu
36. Grigorie Cazacliu
37. Anton Caraiman
38. Pavel Cocarlă
39. Ion Costin
40. Vladimir Ciorescu
41. Grigorie Cazacliu
42. Vladimir Cazacliu
43. Vasile Lascu


44. Nicolae Mămăligă
45. Mihail Minciună
46. Anatolie Moraru
47. Alexandru Moraru
48. Dimitrie Marța
49. Gheorghe Mare
50. Mihail Maculețchi
51. Dimitrie Marghitan
52. Teodor Neaga
53. Gheorghe Năstas
54. Constantin Oșoian
55. Gherman Pîntea
56. Vasile Mândrescu
57. Ion Pelivan
58. Efimie Palii
59. Ion Pascăluță
60. Petru Picior-Mare
61. Elefterie Siniclie
62. Nicolae Suruceanu
63. Timofte Silitari
64. Chiril Sberea


65. Nicolae Sacară
66. Andrei Scobioală
67. Chiril Spinei
68. Gheorghe Stavro
69. Teodor Suruceanu
70. Gheorghe Tudor
71. Ion Tudose
72. Grigore Turcuman
73. Teodor Uncu
74. Pantelimon Halipa
75. Teodor Herța
76. Leonida Țurcan
77. Vasile Țanțu
78. Nicolae Cernăuțeanu
79. Nicolae Ciornei
80. Vasile Cijevschi
81. Vasile Cerescu
82. Nicolae Cernof
83. Nicolae Soltuz
84. Constantin Stere
85. Zamfir Munteanu
86. Iacov Sucevan

S-au opus Unirii:

Ștefan Balmez (bulgar)Arcadie Osmolovski (ucrainean)și Mihail Starenski (ucrainean).

Înapoi la pagina de selecție!