Exemple de erori monetare

Baterea lată
	Moneda este bătută fără o garnitură (sau garnitura s-a „defectat”), astfel că metalul se întinde şi-şi măreşte diametrul. Pot fi centrate sau descentrate, dar cele mai multe nu au detalii lipsă şi nici deformate datorită măririi diametrului.
Baterea descentrată
	Este o eroare din „familia” baterii late numai că blancul este imprimat partial, nu pe toată suprafaţa, lipsind o parte din litere şi detalii. Blancul poate fi parţial imprimat în orice proporţie, neexistând o regulă în acest sens. Este o eroare aleatoare, aceeaşi poziţie a descentrării fiind destul de greu repetabilă.
Dublarea mecanică
	Arată ca o matriţă dublată dar nu este aşa ceva. Este cauzată de jocul matriţei, în ghidajul de prindere, în momentul în care aceasta intră în contact cu blanc-ul, obţinându-se un aspect de dublare asemanator unui raft. Este inclusă în această clasificare uzarea excesivă a matriţei şi/sau călirea improprie care va duce la dublarea elementelor din design, doar pentru că acestea sunt groase şi poroase.
Matriţă spartă
	O crăpătură din matriţă în care metalul din blanc va pătrunde atunci când matriţa bate monede. Apare fie ca un strop de metal, fie ca un fir, la dimensiunile fisurii. Când crăpătura din matriţă este mare este numita „rumegătură”.
Rumegătură
	Când o parte semnificativă din marginea matriţei se uzeaza şi se desprinde monedele bătute cu o astfel de matriţă prezintă o înălţime ridicată a blancului pe acea parte. Se mai numeste „spărtură majoră a matriţei”. Este una dintre cele mai frecvente erori, de multe ori trece neobservată.
Capac de matriţă
	Când o monedă este bătută şi se lipeşte de matriţă pentru mai multe bateri, metalul alunecă în jurul matriţei şi ia forma unui capac de sticlă, distrugând o coroană circulară din detaliile de pe faţa supusă lovirii. În funcţie de timpul cât stă în matriţă defectul este mai mult sau mai puţin „avansat”. Uneori se manifestă ca o „îndoitură” care apare în zona centrală a monedei fără a afecta reliefurile. Acesta este un efect secundar datorat urmei pe care o lasă pe matriţă blancul „forţat”.
Capac de sticlă
	Blancul lovit de o monedă lipită de matriţă, nu va mai prezenta imaginea negativ a matritei ci o suprafaţă poroasă, din ce în ce mai puţin obstrucţionată, pe masură ce moneda lipită de matriţă este tot mai uzată.
Adancitură – Monedă defectuoasă
	Când un blanc se suprapune parţial cu un altul în camera de batere şi este bătut, porţiunea suprapusă va prezenta o porţiune goală provenită de la blancul de deasupra lui. Atunci când blancul este înlocuit de o monedă ce nu a apucat să părăsească camera de batere eroarea se numeşte monedă defectuoasă. Dacă nu ar fi descentrată în camera de batere ar putea intra la categoria „Capac de sticlă” din care şi derivă.
Batută din greşală
	Are loc când un obiect străin s-a „lipit” de blanc înainte de a intra în matriţă. Există o gamă largă de obiecte ce pot produce aceasta eroare (grăsime, stofă, scame, păr, plastic, metal etc.). Fiind singulare (repetitive numai în cazul în care afectează matriţa) sunt erori relativ uşor de falsificat. Interesant este atunci când matriţa rămâne cu urme ale obiectului, urme pe care le va „transmite” blancurilor următoare. (În acest caz vezi striaţiile, în câmp, din zona lui 00 din milesim şi L.)
Baterea slabă sau încercarea matriţei
	Are loc când presiunea matriţelor este suficientă pentru a lăsa o imprimare completă pe blanc. Se poate întâmpla din numeroase motive dar, de obicei, are loc fie la pornirea matritei, până la reglarea presiunii de batere, fie la oprire, când alimentarea presei încetează şi matriţele continuă să bată monede. Pe asemenea monede toate detaliile vor fi din ce în ce mai şterse. (Exemplu clasic 50 bani fără crenguţe 1900.)
Blancul tăiat
	Din diverse motive (deplasarea foii de tablă în matriţa de tăiere, deplasarea unei margini etc. rezultă blancuri cu lipsă material, tăiat curbat, drept sau neregulat. Este o eroare de batere relativ uşor de falsificat, specifică monetăriilor cu tiraje mari raportate la unitatea de timp (16 piese/secundă) unde verificarea se face numai prin sondaj.
Blancul greşit
	Apare atunci când un blank este bătut de o pereche de matriţe care nu corespund valorii nominale destinate blancului pe care se bate moneda. Moneda va fi mai mică decât cea de valoarea nominală corespunzătoare matriţei şi mai mare decât valoarea nominală corespunzătoare blancului. Poate apare şi pe baterea monedei pe un blanc realizat la dimensiuni mai mici (vezi 2 bani 1879 pe blanc de 19,5 mm - acesta este însă „corectat” prin realizarea unui inel de margine mai mic rezultând o monedă aproape fără margine).
Lovitură de matriţă
	Atunci când există o defecţiune la mecanismul care încarcă blancul în matriţă, matriţele se vor lovi între ele. Matriţa pentru Av o va imprima pe cea pentru Rv şi invers. Moneda rezultată după baterea pe o astfel de matriţă va avea urme în negativ ale unei feţe pe cealaltă.
Laminare
	Diverse impurităţi ale aliajului din care este realizat blancul pot duce la apariţia de crăpături sau coji pe moneda bătută. Cojile pot exfolia înainte sau după batere.
Blanc despicat
	Daca impuritatea este destul de severă, poate cauza despicarea blancului în două jumătăţi, Av şi Rv. Dacă blancul se va despica înainte de batere, moneda rezultată va fi subtire şi va avea detalii pe ambele părti, dar adesea strecurate printre striuri de impurităţi. Dacă blancul se despică după batere, o parte va avea toate detaliile, iar cealaltă va fi goală şi striată.
Dublă batere
	Apare atunci când moneda nu este expulzată cum trebuie din camera de batere dupa ce este bătută şi matriţele o mai lovesc o dată. Dacă moneda nu este eliminată pot avea loc triple bateri etc. (Cazul prezentat în imagine este spatele unei adâncituri. Aici poate intra şi la categoria unei duble bateri, o moneda putând „cuprinde” mai multe erori din aceaşi „familie”.)
	Există şi alte tipuri de erori (de exemplu cele pentru emisiunile „multistrat”) dar în acest articol sunt prezentate numai cele care pot apare la monedele româneşti.