Imagini din zona Podu Roş

biserica Lipovenească din Podu Roş, văzută de pe celălalt mal al Bahluiului; în dreapta imaginii este Palatul Culturii - 17 februarie 2008

biserica Lipovenească din Podu Roş, văzută de pe celălalt mal al Bahluiului - 17 februarie 2008

biserica Lipovenească din Podu Roş, văzută de pe celălalt mal al Bahluiului - 2006

pe malul Bahluiului, vedere spre Podu Roş - 14 octombrie 2007

sediul BCR din Podu Roş - octombrie 2006

sediul BCR din Podu Roş - februarie 2008

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Podu Roş - februarie 2008

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Podu Roş - mozaicul de deasupra intrării - februarie 2008

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Podu Roş - februarie 2008

troiţa de lîngă Sala Sporturilor	troiţa de lîngă Sala Sporturilor - detaliu

Biserica Sfîntul Andrei; în dreapta, Palatul Culturii - iarna 2006

Biserica Sfîntul Andrei, cu turnul clopotniţă - 17 februarie 2008

Biserica Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

Biserica Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

clopotniţa bisericii Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

clopotniţa bisericii Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

Sfîntul Ştefan cel Mare, reprezentare pe peretele clopotniţei bisericii Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

placă la biserica Sfîntul Andrei - 17 februarie 2008

Monografie: În secolul al XVIII-lea pe terenul fînăriei domneşti, avînd în dreapta mahalaua Feredeilor, iar în stînga halaua Broştenilor, au început a se aşeza - făcîndu-şi case de locuit - mici slujbaşi ai curţii domneşti: a- prozi, bulibaşi, ispravnici de copii din curtea domnească, armaşi de curte, dieci de divan, grăjdari, lemnari, butnari, etc. Tot sec. al XVIII-lea aceşti slujbaşi şi meşteşugari slujitori la curtea domnească erau purtători de limbă românească. În anul 1795 preotul Ioan Buciumaş împreună cu 130 slujbaşi, negustori, meşteşugari, obţinînd de la voievodul Mihai Şuţu o porţiune de pămînt din terenul fînăriei domneşti, zideşte pe acest teren biserica cu hramul Sfîntul Andrei cel întîi chemat, în care slujba se oficia în limba română. Biserica zidită din piatră are planul treflat cu absidele în exterior. Acoperişul de tablă în două ape. Catapeteasma bisericii din lemn sculptat are icoane de la începutul sec. al XIX lea de la zugravii localnici. Dintre obiectele de documentare istorică - 118 documente şi zapise s-au depus la Arhivele statului. 32 obiecte de valoare istorică şi artistică bunuri de patrimoniu - s-au depus la mu- zeul Golia iar cărţile cu caractere cirilice s-au depus la biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Sucevei.     Din 1958 s-au realizat - prin stăruinţa preotului consilier şi protopot Constantin Andone, parohul parohiei Sfîntul Andrei, sprijinit de preotul Gheorghe Mihoci de consiliul parohial şi de bunii credincioşi spre a lor pomenire - mai multe lucrări de bună conservare şi de înfrumuseţare:     Restaurarea bisericii în interior şi exterior, montarea parchetului în altar, naos şi pronaos, pardo- sirea cu marmură a pridvorului, pictarea bisericii în tehnica fresco, înzestrarea cu întregul mobilier, cul- tic sculptat, şi cu multe rînduri de veşminte, turnarea unui clopot mare; restaurarea casei parohiale, con- struirea gardurilor şi a aleielor. În urma cutremurului din 4 martie 1977 biserica a fost consoli- dată prin reconstruirea peretelui bisericii dinspre clopotniţa din beton armat - cu fundaţie şi trei grinzi de beton armat transversale - şi prin subzidirea clopotniţei şi fortificarea ei. De asemenea a fost refăcută pictura în fresco pe suprafaţa afectată de cutremur. În ...... I.P.S. mitropolitul Moldovei şi Sucevei Teoctist Preşedinte al R.S. România fiind d-l Nicolae Ceauşescu Anul mînt ... 1981 preot paroh Constantin Andone