100 lei 1982, 1983 - 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent
37 mm diametru, 27.75 g, argint 92.5%, muchie cu zimți
Avers: valoarea nominală 100 LEI, anul 1982, REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA, stema României.
Revers: în cercul liniar interior efigia lui Burebista privind spre dreapta heraldică, trei steaguri dacice și 11 semne cu înțeles necunoscut pentru noi
De-a lungul muchiei inscripția ·2050·ANI·DE·LA·CREAREA·STATULUI·DAC·CENTRALIZAT· SI·INDEPENDENT·1980·

Data emisiunii: 5 octombrie 1982

Tiraj în 1982: 928 monede


Data emisiunii: 23 august 1983

Tiraj în 1983: 595 monede


Informațiile despre această serie de monede au fost foarte limitate în România pînă prin anul 2000. Principala sursă de informație referitor la monedele omagiale din anii 1982-83 este articolul „Rumäniens Sonderausgaben von 1982 und 1983” publicat de Dan Ilie în anul 2005 în revista germană de numismatică „Geldgeschichtliche Nachrichten” [1]. Acest articol este accesibil cititorilor români prin intermediul unei traduceri (în română și în engleză) din [2], sub titlul „Emisiunile din aur și argint 1982 și 1983”.

Istoricul acestei emisiuni [1]

După [1], în anul 1968 la Banca Națională a Republicii Socialiste România s-a lansat ideea ca România să producă monede comemorative în vederea desfacerii pe piața numismatică din străinătate. În anul 1978 ideea este reluată. Dar în epocă Monetăria Statului nu avea capacitatea de a bate monede la calitatea „proof” cerută de piața numismatică internațională (după reluarea emisiunilor numismatice în anul 1995 Monetăria avea să emită la început doar piese „like-proof”; prima piesă „proof” a fost bătută de-abia în anul 1998 - este vorba despre 100 lei 1998 - Campionatul Mondial de Fotbal din Franța). România a cedat monetăriei private Franklin din Philadelphia (Statele Unite ale Americii) dreptul de a emite o serie de monede omagiale. Țara noastră urma să primească 30 de monede din fiecare model, precum și 30% din vînzări. Cum pentru anul 1980 se pregătea serbarea a 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent sub conducerea regelui Burebista, aceste eveniment a fost considerat potrivit ca subiect pentru primele monede omagiale postbelice. O întîrziere în punerea de acord a legislației [1] - decretul de autorizare a baterii emisiunii a apărut de-abia în toamna anului 1981 - a făcut ca primele probe să fie bătute de-abia în anul 1982. Tot în 1982 au apărut pe piață și primele monede, de 100 și de 500 lei. Oficial, aceste monede aveau putere de circulație, și ca urmare puteau fi cumpărate și în România de cei ce puteau plăti legal în valută. După [2], nici măcar o monedă nu a fost vîndută în România, din lipsă de doritori.

După cum ne informează dl. C.C. din R.F.G., aceste monede au fost bătute doar la pre-comandă, pentru mari distribuitori din S.U.A. și probabil și pentru unii din vestul Europei.

Chipul lui Burebista a fost realizat de artiștii Marcel Aciocoiței și Ion Octavian Penda. Un concurs a fost organizat în acest sens la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București [1]. În [2] se prezintă o scrisoare primită de autor de la Franklin Mint în anul 1983, în care se afirmă că gravorul care a creat monedele de 100 și 500 lei 1982 este Clifford Schule (1918 - 2000), artist american care a colaborat cu monetăria americană.

Conform cu prospectele monedelor ce pot fi găsite pe Internet, piesele din 1982 au fost puse în vînzare pe 5 octombrie 1982, iar cele din 1983 pe 23 august 1983. Aparent, succesul acestor monede nu a fost cel așteptat, astfel că după 1983 nu au mai fost bătute.

Există probe ale pieselor din acest set, toate aflate în colecția B.N.R. [2]. Matrițele anului 1982 au fost desfigurate și apoi trimise Băncii Naționale, iar cele din 1983 au fost distruse [1].

Despre masa monedelor acestei emisiuni

Conform cu [1], [2] și [3], piesa de 50 lei are 15 g masă brută, adică 13.88 g de argint pur. Piesa de 100 de lei are o masă dublă, 30 g, cu 27.75 g de argint pur. Piesele de aur de 500 și 1000 lei au 8 respectiv 16 g, adică 7.2 respectiv 14.4 g de aur pur. Argintul acestor monede are titlul de 92.5%. Este vorba de așa-numitul„sterling silver”. Aurul are titlul de 90%.

Pe certificatele originale ale pieselor ce sînt disponibile la o căutare pe Internet se poate citi „27.75 GRAMS 925/1000 SILVER” sau „7.2 GRAMS 900/1000 FINE GOLD” pentru piesele din 1982. Pentru piesele din 1983 găsim inscripțiile „50 LEI SOLID STERLING SILVER / 13.88 GRAMS”, „100 LEI SOLID STERLING SILVER / 27.75 GRAMS”, „500 LEI 900 FINE GOLD / 7.2 GRAMS”, „1000 LEI 900 FINE GOLD / 14.4 GRAMS” sau „14.4 GRAMS 900/1000 FINE GOLD” pentru piesele de aur din 1983. După cum se observă, pe prospecte nu este trecută cantitatea totală de aliaj şi separat cantitatea de metal pur. Înainte de o analiză directă a masei monedelor, pe cîntar, nu poate fi cert dacă, de exemplu, piesa de 500 lei are 7.2 grame de aur de 90% (cum scrie pe prospect) sau 7.2 grame de aur pur (adică, la titlul de 90%, un total de 8 grame considerînd și elementele de aliere, ultima valoare fiind cea din literatura citată).

În caseta cu descrierea monedelor am trecut masele înscrise explicit pe prospectele monedelor și nu valorile din [1], [2] și [3].

Despre tirajele monedelor acestei emisiuni

Conform cu [1], contractul cu Franklin Mint prevedea ca fiecare monedă să poată fi bătută în maximum 7500 de piese în fiecare an de emisie. Cîte 1000 de piese din fiecare valoare trebuiau să fie numerotate pe muchie și vîndute ca seturi. După [3], tirajele fiecărei piese sînt de 7000 de bucăți plus cîte 1000 numerotate pe muchie. În [2] tirajele sînt următoarele:

- 100 lei 1982 - 928 de monede;

- 500 lei 1982 - 508 de monede;

- 50 lei 1983 - 591 de monede;

- 100 lei 1983 - 595 de monede;

- 500 lei 1983 - 346 de monede;

- 1000 lei 1983 - 342 de monede.

Din [1] aflăm și că au existat 372 de seturi cu cele două monede din anul 1982. Dintre monedele bătute 180 (cîte 30 din cele 6 variante bătute în 1982 și 1983) au fost remise României. Monetăria Franklin (Franklin Mint) a păstrat un număr de 88 de piese. Alte 7 monede s-au pierdut la transport [1]. Din imaginile de pe Internet se constată că au existat mai multe variante de ambalare a acestor monede, inclusiv ca seturi. Certificatele de autenticitate poartă semnăturile lui Vasile Răuță, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, și lui Charles L. Andes, președinte al Monetăriei Franklin.

Despre Monetăria Franklin (Franklin Mint) din Philadelphia

Franklin Mint este o firmă privată fondată în anul 1964 în Wawa (Pennsylvania) de antreprenorul american Joseph Myron Segel (1931 – 2019). În decursul anilor această monetărie a produs, printre altele, monede comemorative și monede de circulație pentru diverse țări, precum și jetoane. În articolul din Enciclopedia Liberă Wikipedia (în limba engleză) despre antreprenorul american [4] se afirmă că Franklin Mint producea și vindea articole destinate colecționării și că le livra prin poștă. Ca urmare, e posibil ca măcar o parte dintre monedele românești bătute aici să fi fost vîndute în acest fel.

În [2] Franklin Mint este descrisă eronat ca fiind de fapt Philadelphia Mint. Monetăria din Philadelphia a fost înfiinţată în anul 1792 de preşedintele George Washington, fiind prima monetărie a Statelor Unite. În prezent monedele acesteia poartă sigla PH.

Decretul nr. 344/1981 al Consiliului de Stat

Decretul nr. 344/1981 privind emisiunea de monede comemorative din aur și argint ale Republicii Socialiste România a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 97 din 30 noiembrie 1981. Textul decretului este următorul:

„Consiliul de stat al Republicii Socialiste România decretează:

Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 344 din noiembrie 1981 s-a autorizat Banca Națională a Republicii Socialiste România să emită monedele din aur și argint pentru comemorarea a 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent.

Monedele din aur vor avea valoarea nominală de 1000 lei și 500 lei, iar monedele din argint, valoarea nominală de 100 lei și 50 lei.

Monedele au putere circulatorie pe teritoriul Republicii Socialiste România potrivit dispozițiilor legale.

Monedele comemorative din aur și argint vor fi desfăcute pe piața internațională. Ele pot fi cumpărate, în scop numismatic, și pe teritoriul Republicii Socialiste România, de către persoanele fizice și juridice care dețin legal valută.”


Acest set cuprinde primele monede românești de aur bătute după aproape 40 de ani, de la „medalia-monedă” Ardealul Nostru din 1944.

Piesele de argint ale setului au în partea dreaptă jos (din perspectiva privitorului) a stemei R.S.R. un simbol interesant care pare să fie un F stilizat - evident, este marca monetăriei Franklin unde au fost bătute. Dacă acceptăm că bara de mijloc a literei F este de fapt un M stilizat, atunci sigla poate fi citită F M, adică Franklin Mint.

Acest set de patru monede nu este singura emisiune numismatică avînd ca subiect dacii și Dacia. În anul 2001 România a emis o monedă de aur cu valoarea nominală de 1000 de lei, pentru a marca 1900 de ani de la începerea primului război daco-roman din vremea regelui Decebal (din anii 101 - 102). Apăsați aici pentru a o vedea.

Cei 2050 de ani scurși de al înființarea primului stat dac au fost celebrați și prin emisiuni filatelice. Iată unul din aceste timbre înfățișîndu-l pe regele Burebista.

Începutul stăpînirii regelui Burebista (ortografiat și Buerebista) se situează în anul 70 înaintea erei noastre. Istoricul Strabon a scris „Buerebista, getul, luînd conducerea poporului său, a ridicat pe oamenii aceștia înrăiți de nesfîrșitele războaie și i-a îndreptat prin abstinență și sobrietate și ascultare de porunci, așa încît, în cîțiva ani, a întemeiat o mare stăpînire și a supus geților aproape pe toți vecinii; ba era de mare primejdie și pentru romani, pentru că trecea Dunărea fără să-i pese de nimeni și prăda Tracia pînă în Macedonia și în Iliria, iar pe celții cei ce se amestecaseră cu tracii și cu ilirii i-a pustiit cu totul și pe boii care ascultau de regele Critasiros precum și pe teurisci i-a șters de pe fața pămîntului”.

Burebista a fost considerat de contemporanii săi „cel dintîi și cel mai mare dintre regii din Tracia”. El a stăpînit „toate ținuturile de dincolo și de dincoace de Dunăre”, după cum ne informează o inscripție în grecește găsită în orașul Dionysopolis (azi Balcic, în Bulgaria).

În timpul domniei sale statul dac a ajuns în culmea puterii, fiind temut chiar și de romani. Burebista a purtat numeroase războaie, toate victorioase. Statul său s-a întins de la Marea Neagră și rîul Bug pînă în Boemia de azi și de la munții Haemus - Balcani pînă în Carpații Păduroși.

În anul 44 înaintea erei noastre Burebista a fost asasinat iar statul a fost împărțit între conspiratori. Există părerea că unul dintre aceștia era Koson, care ar fi bătut celebrele monede de aur purtînd numele său.

Bibliografie

1. Dan Ilie, Rumäniens Sonderausgaben von 1982 und 1983. GN - Geldgeschichtliche Nachrichten, an 40, Nr. 224, septembrie 2005.

2. Schäffer E., Stambuliu B., România. Proiecte, probe monetare și catalogul monedelor emise. Galeria numismatică. București, 2009.

3. Cuhaj G. (ed.), 2011 Standard Catalog of World Coins, 38th Edition. Krause Publications, 2010.

4. ***, Joseph Segel, Wikipedia, accesat octombrie 2023.


Imaginile monedei omagiale de argint de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.