37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, arc de cerc, valoarea nominală 10 LEI, stema României, anul 2011, o imagine a principelui Cuza, ALEXANDRU IOAN CUZA	Revers: în cerc liniar interior prima stemă oficială a Principatelor Unite, inscripţia circulară STEMA PRINCIPATELOR UNITE MOLDOVA SI TARA ROMANEASCA · 1861 · Data emisiunii: 27 iunie 2011 Tiraj: 500 de monede

Despre imaginea lui Alexandru Ioan Cuza

Carol Popp de Szathmari (1812 - 1887) a realizat în anul 1863 (cînd era „pictor şi fotograf al alteţei sale serenisime prinţul domnitor”) mai multe fotografii ale lui Alexandru Ioan Cuza şi ale Doamnei Elena. Aceste imagini au fost mai apoi folosite ca model pentru mai multe gravuri şi picturi - pe internet există imagini ale unei gravuri executate la Viena în 1864 şi ale unei gravuri făcute la Paris de Joseph Lemercier (1803 - 1887). Despre fotografiile lui Carol Popp de Szathmari puteţi afla mai multe de pe site-ul Luminous Lint.

Efigia principelui Cuza apare pe moneda de circulaţie de 50 lei 1991 - 1996 şi pe mai multe monede omagiale: 500 de lei din 2004, dedicată împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Universităţii Bucureşti, 500 lei aur 2009, dedicată împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor de la 1859, 10 lei din 2009 dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Oficiului de Statistică, pe setul de monede de 1 leu, 5 lei şi 100 lei 2009 dedicat împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General al Armatei Române şi pe piesa de 10 lei 2011 cu prima stemă a Principatelor Unite.

Despre prima stemă a Principatelor Unite

Pe 9/21 februarie 1861 Alexandru Ioan Cuza dă un Înalt Ordin de zi prin care aprobă propunerea ministrului de război, generalul Emanoil Florescu, ca toată oastea Principatelor să poarte „pe semnulŭ de serviciŭ Marca Principatelorŭ Unite, în tocmaĭ dupe alăturatulŭ modelŭ”. Stema trebuia să fie imprimată pe semnul de serviciu - numit în limbajul vremii znac - o placă de tablă în formă de semilună ce se purta atîrnată de gît.

Stema ce urma să fie folosită de militari avea un scut în care se găseau două ecusoane timbrate de o coroană princiară ornată cu perle, cu glob cruciger deasupra. În dreapta heraldică este plasat un cap de zimbru (ar fi trebuit un cap de bour, dar s-a folosit unul de zimbru - animal care este întotdeauna reprezentat cu barbă), reprezentînd Principatul Moldovei. În stînga heraldică apare o acvilă cu cruce în cioc, aşezată pe o ramură şi gata de zbor - ca simbol al Ţării Româneşti. Desenul ataşat ordinului de zi nu are indicaţii privind modul de colorare a stemei.

Lipsa unor reglementări a făcut ca în epocă să fie utilizate diverse variante de steme.