35 mm diametru, 31.103 g, aur 99.9%, margine netedă Avers: icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cu inscripţia SF-IMP-C-TIN SI ELENA, aşa cum apare pe iconostasul catedralei, valoarea nominală 500 LEI, stema României, ROMANIA	Revers: catedrala patriarhală, stema Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, inscripţia CATEDRALA PATRIARHALA, anii 1656 şi 2006 Data emisiunii: 4 septembrie 2006 Tiraj: 250 de piese

Imaginile monedei omagiale 500 lei 2006 - 350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale de deasupra sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Radu Lissner.

Despre Catedrala Patriarhală

Construcţia Catedralei Patriarhale a început în anul 1656, ctitor fiind Constantin Şerban, domnitor al Ţării Româneşti (1654-1658). Biserica, aflată pe „dealul podgorenilor”, a fost terminată în anul 1668, sub Radu Leon (1664-1669). Biserica are ca patroni pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. În 1668 a devenit reşedinţa oficială a mitropolitului Valahiei.

Iconostasul este peretele care desparte naosul de absida altarului, numit şi catapeteasmă sau tîmplă.

Catedrala Patriarhală mai este reprezentată şi o altă monedă omagială: 200 lei aur 2010, dedicată aniversării a 125 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române şi a 85 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române.

Despre Patriarhia Română. Imagini cu stema Patriarhiei Române

După Marele Război pentru Întregirea Neamului din anii 1916-1919 şi după realizarea României Mari a urmat firesc şi unificarea bisericească a ţării. În 1925 Sfîntul Sinod a hotărît crearea Patriarhiei Române, mitropolitul primat fiind ridicat la rang de patriarh. Primul patriarh al bisericii Ortodoxe Române a fost transilvăneanul Miron Cristea. I-au urmat în scaun Nicodim Munteanu (1939-1948), Iustinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist Arăpaşu (1986-2007) şi Daniel Ciobotea (din 2007). Primii cinci patriarhi au fost reprezentaţi pe un set de 5 monede omagiale de argint emise în anul 2010.

Despre împăratul Constantin cel Mare (sfîntul Constantin). Imaginea sa pe o monedă contemporană

Constantinus I (Flavius Valerius Constantinus) era fiul lui Constantius Chlorus şi al Flaviei Iulia Helena (sfînta Elena). A domnit între 306 şi 337. În anul 313 a acordat, împreună cu Licinius (şi el împărat, a domnit între 308 şi 324), libertate de cult creştinilor, prin celebrul Edict de la Mediolanum (Milano). A întemeiat Constantinopolul, unde în 330 a mutat capitala Imperiului Roman. Legenda monedei: IMP CONSTANTINUS PF AUG, adică Imperator Constantinus Pius Felix Augustus Portretul împăratului este realizat în stil cubist. (Stil de reprezentare a unor portrete de împăraţi romani, adesea folosit şi pe monede, mai ales între anii 295 şi 310. Fizionomia este marcată prin păr şi barbă, gît masiv şi ochi larg deschişi. Pe monedă efigia se înscrie într-un pătrat.)