Înapoi
50 lei 2015 - biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Muzeul Satului din Chișinău
Înainte
30 mm diametru, 16.5 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2015, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
o imagine a bisericii, inscripția circulară BISERICA DE LEMN • ADORMIREA MAICII DOMNULUI •

Data emisiunii: 2 noiembrie 2015

Tiraj: 500 de monede


Moneda face parte din seria Locașuri sfinte.

Despre Muzeul Satului din Chișinău

Etnograful și folcloristul Petre Ștefănucă [1], [2], mare admirator al virtuților țăranului basarabean, a înaintat în anii '30 ai secolului al XX-lea ideea creării unui muzeu în aer liber în Basarabia, axat pe satul românesc. Ideea nu a rodit și, în anii sovietici de ocupație, Petre Ștefănucă a fost condamnat la moarte și executat - în anul 1942 - de către ocupant. Abia pe 15 februarie 1991, după începutul renașterii naționale, a fost înființată, prin ordin al Ministerului Culturii (condus pe atunci de Ion Ungureanu), Direcția Muzeului Satului. După cercetări de teren și definitivarea concepției proiectului, s-a reușit să se inaugureze, pe 18 mai 1995, primul monument strămutat. Această dată poate fi considerată data de înființare / deschidere a Muzeului. Este vorba de moara de vînt din satul Opaci din fostul județ Tighina, acum în raionul Căușeni. (Coincidență sau nu, Opaci este satul de baștină al lui Ion Ungureanu.)

Despre biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului

Biserica a fost ridicată în anul 1642 la Mănăstirea Hîrjauca, fiind ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni de lîngă Telenești. În 1821 biserica este mutată la Hirișeni, unde a fost folosită ca biserică de mir și apoi ca paraclis în cimitir.

Această frumoasă și impozantă biserică de lemn (ce apare pe monedă) - are 27 de metri înălțime - a ajuns la Muzeul Satului din Chișinău cîndva între anii 2009 și 2011. La 24 septembrie 2011, după restaurare, a fost resfințită și inaugurată ca prim monument de arhitectură ecleziastică din Muzeu.

Bibliografie

1. Butnaru Tatiana, Petre Ștefănucă și idealul unității naționale. Basarabia Literară, cotidian on-line al Societății Scriitorilor Români din Basarabia, 23 noiembrie 2016, vizitat în ianuarie 2020.

2. Golopenția Sanda, Iată cum am pierdut un savant de mare cultură. Despre suprimarea de către sovietici a folcloristului basarabean Petre Ștefănucă, în 1942. Memoria.ro - Bibliotecă digitală de interviuri, memorii, istorie orală, cărți și imagini din istoria recentă a României, care prezintă evenimente ale secolului XX așa cum se reflectă ele în conștiința celor ce le-au trăit. vizitat în ianuarie 2020.


Înapoi la pagina de selecție!