28 mm diametru, 13.2 g, bronz Avers: Elagabal laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, legenda AVKMAV· ANTΩN[INOC], cerc perlat exterior	Revers: zeul Apolo în picioare, purtînd veşmînt lung, cu mîna stîngă pe o liră aşezată pe un piedestal, cu o pateră în mîna dreaptă, sacrificînd deasupra flăcării de pe un altar inscripţia ICTPI H NΩN

Imaginile acestei monede antice bătute la Histria apar pe Romanian coins prin amabila contribuţie a domnului Răzvan Dobrin. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori şi monede greceşti imperiale. Corespunde descrierii de la poziţia 183 din catalogul Moushmov. Moneda este asemănătoare cu aceea descrisă la poziţia 514 în AMNG I, dar legendele nu sînt identice (AMNG = Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, B. Pick, 1898).

Despre legenda de pe avers

Legenda AV K M AV ANTΩNINOC este traducerea în greceşte a legendei latineşti IM[PERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AU[RELIUS] ANTONINUS.

Despre împăratul Elagabal

Elagabalus, zis şi Heliogabalus, numit la naştere Varius Avitus Bassianus Elagabalus, era fiul cavalerului Sextus Varius Marcellus şi al Iuliei Soaemis, fiind nepot al Iuliei Maesa (sora Iuliei Domna). Pe 16 mai 218 a fost proclamat împărat la Emesa în Siria. Iulia Maesa a lansat zvonul că Elagabal ar fi fost fiul natural al lui Caracalla. Ca urmare numele noului împărat a fost schimbat în Marcus Aurelius Antoninus, numele lui Caracalla, pretinsul său tată. Elagabal era preot al zeului Baal din Emesa, El Gabal. Ca împărat a declarat Soarele ca divinitate supremă a imperiului, aducînd la Roma piatra neagră a zeului din Emesa. În anul 221 l-a adoptat pe vărul său Severus Alexander, care i-a urmat la domnie. În martie 222 Elagabal a fost asasinat de gărzile pretoriene.

Pentru cîteva informaţii istorice despre Histria şi pentru a vedea o hartă pe care apare Histria, metropola sa Milet şi alte cîteva cetăţi greceşti pontice printre care Tomis şi Callatis precum şi fotografii de la Histria apăsaţi aici.