26 mm, 4.38 g, alamă valoarea nominală 7 mese, în interior, între două segmente de dreaptă orizontale, inscripţia Cantina	în centru inscripţia UCM Reşiţa, linie orizontală, sus şi jos cîte o jumătate de roată dinţată

În anul 1771 la Reşiţa au început să funcţioneze primele două furnale (numite „Josephus” şi „Franziskus”) şi o forjă. De atunci şi pînă în prezent uzinele metalurgice şi constructoare de maşini de la Reşiţa s-au dezvoltat aproape continuu şi există credinţa că nu s-au oprit complet niciodată. Ca urmare, în anul 2024 localnicii au sărbătorit - cu mîndrie - 253 de ani de foc nestins la Reşiţa.

În perioada interbelică a funcţionat societatea "Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa". Aceasta a fost, desigur, naţionalizată în anul 1948.

În anul 1962 numele devine Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, schimbat în 1973 în Întreprinderea de Construcţii de Maşini [1]. Trebuie observat că pe o legitimaţie de serviciu de la UCM Reşiţa datînd din anul 1977 (scoasă la vînzare pe site-ul Okazii în anul 2024) scrie clar: Uz. de Construcţii de Maşini.

În anul 2024 Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa S.A. a fost cumpărată de Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice S.R.L. (înfiinţată în anul 2024, şi care este deţinută de Hidroelectrica, o companie cu capital de stat) [2].

La Reşiţa s-au construit numeroase locomotive (prima în anul 1872, cu abur, numită Resicza). Tot aici, la Întreprinderea Constructoare de Maşini Reşiţa, s-a construit prima turbină cu abur românească - AP 3 - intrată în serviciu în anul 1953 [3].

Avînd în vedere inscripţia UCM de pe jeton, acesta ar fi putut fi folosit după anul 1962.

Bibliografie

1. * * *, Istorie şi evoluţie. UCM Reşiţa - evoluţia şi dezvoltarea istorică. UCM Reşiţa S.A., accesat decembrie 2024.

2. Biroul de presă al Hidroelectrica S.A., Hidroelectrica preia UCM Resita S.A., Hidroelectrica, publicat pe 11-03-2024, accesat decembrie 2024.

3. Creţa G., Turbine cu abur şi gaze. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.