17 mm diametru, aproximativ 0.7 g, argint Revers Stemă a Basarabilor: un scut despicat în două cîmpuri pe verticală; (aparent) trei bare orizontale în cîmpul întîi, sigla Θ în cîmpul al doilea; între cercul perlat interior şi cercul perlat exterior Legendă: +IONS RADOLUS ...	Avers Stema valahă - vultur pe coif de cavaler, la dreapta stemei sigla P Cerc perlat exterior şi Legendă: +IONSRA___OLUSL ...

Această monedă medievală muntenească face parte din colecţia domnului Bogdan Costin, specialist în monede medievale româneşti, prin a cărui amabilă îngăduinţă imaginile de mai sus apar pe Romanian coins.

Moneda a fost bătută de Radu I (1377 - 1383), frate al faimosului Vlaicu (1363 - 1377) şi tată al gloriosului Mircea cel Bătrîn. Acest domn este primul care a dobîndit, pentru el şi descendenţii săi, titlul de Mare Voievod (apărînd inclusiv pe monede). Deşi cu o domnie scurtă, numeroase monede au fost bătute în perioada sa.

Paftaua din mormîntul lui Radu I Basarab (gropniţa de la Curtea de Argeş)

Ţara Românească a cunoscut sub Radu I Basarab o frumoasă perioadă de înflorire. Apărînd (în calitate de ctitor) în fruntea pomelnicelor mai multor biserici şi mănăstiri, Radu a fost confundat încă din secolul al XVI-lea cu Negru Vodă, ipoteticul întemeietor al statului, şi în concluzie a fost considerat timp de secole cel dintîi domn al Valahiei şi întemeietor al ei. Paftaua lui Radu I a fost descoperită în gropniţa domnească de la Curtea de Argeş. Este obiect de podoabă cu un înalt grad de detaliu: reprezintă o cetate în stil gotic, cu turnuri, corpuri de clădire, arcade, balcoane şi acoperişuri; în centru se află o lebădă cu cap de femeie, flancată la dreapta de un cavaler şi la stînga de o doamnă. Curtea de Argeş a continuat să fie locul de îngropăciune al domnitorilor şi după întemeierea României moderne. Carol I (care s-a adăugat ctitorilor din vechime), Ferdinand Întregitorul şi, de puţin timp, Carol al II-lea (reînhumat pe 14 februarie 2003, a doua zi după repatrierea rămăşiţelor sale pămînteşti) se odihnesc în acelaşi sfînt locaş.

Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean, corespunzînd sistemului de dinari bătuţi de Regatul Ungar vecin. Aceşti dinari au în medie o masă de 0,7 grame. În ce priveşte gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de monedă muntenească, tip întîlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi).

Legendele de pe monedele lui Radu I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta foloseşte caractere latine şi este foarte bine conservată. Atît pe avers cît şi pe revers apare scrisă aceeaşi inscripţie, probabil IO(ha)N(e)S RADOLUS VAIVODA.