? mm, ~3.5 g, aur 98% Avers: cerc perlat exterior, în interior bustul împăratului Carol al VI-lea privind spre stînga şi legenda: CAROL·VI D·G·R·I·___ S·A·G·H·H·B·R	Revers: cerc perlat exterior, în interior vulturul bicefal cu stema Transilvaniei pe piept şi legenda: ·ARCHID·A·D·B·PRINC·TRANSYL·1731

Inscripţia începe pe aversul ducatului şi se încheie pe revers:
CAROL·VI D·G·R·I·___S·A·G·H·H·B·R ·ARCHID·A·D·B·PRINC·TRANSYL·1731 , citindu-se

şi însemnînd Carol al VI-lea, prin mila lui Dumnezeu împărat al romanilor, veşnic august, rege al Germaniei, Spaniei, Ungariei şi Boemiei, arhiduce al Austriei, duce al Burgundiei şi principe al Transilvaniei.

Monetăria medievală transilvană cunoaşte cîteva perioade importante de evoluţie: perioada regatului ungar care a bătut monede şi în spaţiul intracarpatic (în preajma minelor de aur, să zicem), perioada de principat autonom (sub suzeranitate otomană), perioada habsburgică pînă sub Maria Tereza, în care au continuat sa fie emise monede transilvănene propriu zise (purtînd chipul împăratului sau împărătesei, dar şi stema principatului) şi cea făcînd trecerea spre epoca modernă, ultima practic amintind de Transilvania doar prin siglele monetăriilor pe monede imperiale comune.

Viaţa principatului autonom transilvănean sub Habsburgi s-a scurs între 1691 şi 1867, cînd dualismul austro-ungar i-a pus capăt. Principatul a beneficiat de un statut separat (reglementat prin diploma leopoldină), fiind direct subordonat împăratului. Prin pacea de la Carlowitz (1699) şi apoi de la Passarowitz (1718) Poarta a fost silită să recunoască stăpînirea austriacă în Transilvania.

Moneda de mai sus aparţine celei de a treia perioade, fiind un ducat de aur bătut de Carol al VI-lea (1711 - 1740). E o piesă rară, fiind cotată undeva între 1.000 şi 1.500 de euro.

Are poziţia 2848 în Monede şi bancnote româneşti.

Imaginile de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea domnului Clark Smith, renumit numismat şi specialist în monede de aur din întreaga lume.