21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, anul 2025, stema României, palatul principelui Cuza de la Ruginoasa	Revers: o imagine cu soția lui Alexandru Ioan Cuza, inscripția ELENA CUZA și anii 1825 și 1909, între care aceasta a trăit Data emisiunii: 21 iulie 2025 Tiraj maxim: 1000 de monede

Despre Elena Cuza

Elena Rosetti s-a născut în anul 1825 la Iași. S-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza în anul 1844. Elena Cuza s-a ocupat stăruitor cu activități culturale și sociale, caritabile și de patronaj [1]. A încetat din viață în anul 1909 la Piatra Neamț și a fost înmormîntată chiar în mormîntul mamei sale, la Solești în județul Vaslui, unde se găsea moșia părintească și unde Elena copilărise. După [2] și [3] Pimen Georgescu, proaspăt ales mitropolit al Moldovei în februarie 1909, a cerut ca în întreaga Moldovă să se tragă clopotele bisericilor, astfel încît „rîul, pădurea și muntele să afle că a murit Doamna Elena Cuza”.

În anul 1862 s-a pus în București piatra fundamentală a „Azilului Elena Doamna”, unde urmau să fie găzduiți „copii găsiți”. Pentru a marca peste generații amintirea acestui moment, a fost bătută o medalie. Elena Cuza a donat o parte din banii necesari construcției și a îndemnat și alte persoane să doneze [1]. O aripă a construcției a fost terminată chiar în 1862 [3]. O parte dintre faptele de binefacere ale Elenei Cuza sînt pomenite în [6].

Imaginea Elenei Cuza de pe monedă a fost realizată de Carol Popp de Szathmari (1812-1887), pictor și fotograf bucureștean născut la Cluj, în Transilvania, pe atunci parte a Imperiului Austriac. Este vorba despre o litografie din anul 1864.

Memoria ei luminoasă a fost păstrată mereu vie de popor. La Iași una dintre străzile principale, aflată în prelungirea Străzii Cuza Vodă, a fost numită în onoarea ei - Strada Elena Doamna.

Despre palatul de la Ruginoasa

Satul Ruginoasa se găsește în județul Iași, între orașele Tîrgu Frumos și Pașcani. În primii ani ai secolului al XIX-lea familia Sturza a ridicat pe moșia sa (de aproximativ 8000 ha) de la Ruginoasa un palat în stil neoclasic [4]. Între 1847 și 1855 palatul este refăcut în stil gotic de logofătul Costache Sturza. În anul 1857 palatul și moșia sînt ipotecate. Alexandru Ioan Cuza a cumpărat la licitație moșia și palatul în anul 1862. La palat, renovat, mobilat și decorat, familia Cuza a petrecut Paștele anului 1864 [5].

După deces trupul lui Alexandru Ioan Cuza a fost adus în țară și înhumat lîngă biserica de lîngă palat, în data de 17/29 mai 1873. Cu acest prilej Mihail Kogălniceanu a rostit un celebru discurs, în care a afirmat că „sîntem datori să spunem că nu greșalele Lui L-au răsturnat, ci faptele cele mari”. O emoționantă laudă adusă de Kogălniceanu domniei lui Cuza a fost fericit concentrată în fragmentul următor: „cît va avea țara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină ce va avea, va fi aceea a lui Alexandru Ioan I” [6], [7].

Elena Cuza a locuit destul de mulți ani la Ruginoasa și deci reprezentarea palatului pe monedă este justificată. Dar o idee mai bună ar fi fost să fie reprezentată o imagine a conacului de la Solești, mai ales că imaginea palatului de la Ruginoasa exista deja în numismatica românească, fiind folosită pe aversul monedei de 10 lei din 2020 dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza.

În anul 1944 linia frontului a ajuns la Ruginoasa, unde s-au desfășurat lupte grele, în urma cărora palatul a fost distrus. Palatul a fost restaurat între anii 1967-1978. Din anul 1982 palatul găzduiește Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. Între 2008 și 2010 muzeul a fost închis, palatul fiind supus unor lucrări de consolidare și renovare [4].

Bibliografie

1. * * *, Elena Cuza, Wikipedia, accesat august 2025.

2. * * *, Elena Cuza - Minunata Principesă, articol publicat pe 15 iunie 2014 pe site-ul Istorie pe scurt, accesat august 2025.

3. Ichim Aurica, Ciubotaru M., Iftimi S. (coordonatori), Doamna Elena Cuza: un destin pentru România. Editura Palatul Culturii, Iași, 2011.

4. * * *, Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, Complexul muzeal Moldova Iași, accesat august 2025.

5. * * *, Palatul Cuza de la Ruginoasa, Wikipedia, accesat august 2025.

6. Giurescu C., Viața și opera lui Cuza Vodă. Editura Științifică, București, 1966.

7. Kogălniceanu M., Acte, scrieri din tinereță, discursuri. Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1908, lucrare disponibilă pe platforma digitală Restitutio a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, accesată în august 2025.