28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimți anul 2017, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI	bustul politicianului, o foaie de hârtie cu semnătura acestuia și cu titlul revistei DACIA LITTERARA, inscripția MIHAIL KOGĂLNICEANU și anii 1817-1891 Data emisiunii: 27 martie 2018 Tiraj: 200 de monede
24 mm diametru, 7.8 g, 99.99% aur, margine cu zimți anul 2017, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 100 LEI	bustul politicianului, o foaie de hârtie cu semnătura acestuia și cu titlul revistei DACIA LITTERARA, inscripția MIHAIL KOGĂLNICEANU și anii 1817-1891 Data emisiunii: 27 martie 2018 Tiraj: 100 de monede

Monedele fac parte din seria „Aleea clasicilor din grădina publică Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău”.

Imaginile monedei omagiale de aur sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.

Certificatul de autenticitate al monedei afirmă următoarele: „Mihail Kogălniceanu (1817 - 1891) - scriitor, om politic, avocat, istoric, diplomat originar din Moldova. Personalitate importantă a neamului nostru, unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale. A fost membru fondator al Societății Academice Române, președintele Academiei Române, Președintele Consiliului de Miniștri, prim-ministrul României, precum și unul din liderii marcanți ai Partidului Național Liberal. A citit Declarația de Independență a României în Adunarea Deputaților, la 9 mai 1877. Mihail Kogălniceanu, mare om de cultură, a contribuit cu succes la cercetarea istoriei naționale și la dezvoltarea literaturii românești. A fondat revistele „Dacia literară”, „Arhiva românească”, „Propășirea” și a pus bazele curentului pașoptist în literatură.”.

Mihail Kogălniceanu își trage numele de familie de la rîul Cogîlnic, care curge în jumătatea de Moldovă ce se întinde între Prut și Nistru, numită Basarabia după anexiunea rusă din 1812. Utilizarea literei „K”, la fel și a diacriticei „ă”, sînt istorice în numele Kogălniceanu, de aici și dificultatea de asociere a numelui cu rîul.

Iată, mai jos, cîteva cuvinte memorabile de-ale lui Mihail Kogălniceanu:

<<Să dea Dumnezeu să mă înșel, dar o să vină în viitor foarte multe furtuni asupra acestei bucăți de pămînt pe care o numim Basarabia română.>>
(dintr-o scrisoare a lui M. Kogălniceanu din 26 ianuarie 1878) [1].

Bibliografie

1. Brătianu Gh., Basarabia: drepturi naționale și istorice. Editura Tritonic, București, 2004 (traducere după "La Bessarabie: Droits nationaux et historiques, București, Institut d'Histoire Universelle "N. Iorga", 1943).