37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, stema României, colţul din stînga sus al tabelului periodic al elementelor, cu căsuţele pentru hidrogen, litiu, natriu şi kaliu etc., sticlărie de laborator, schema spaţială a unei molecule, în dreapta un microscop

Revers: anul 2011, portretul chimistului Costin Neniţescu şi numele acestuia cu litere mari de tipar, COSTIN NENITESCU, varianta românească a siglei Anului Internaţional al Chimiei (trei foi suprapuse, pe cea de deasupra 2011, C şi CHIMIA); aparatură de laborator, un model planetar al atomului şi formulele chimice a două substanţe descoperite de Costin Neniţescu, inscripţia în arc de cerc ANUL INTERNATIONAL AL CHIMIEI Data emisiunii: 6 iunie 2011 Tiraj: 500 de monede

Imaginile monedei omagiale de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.

Despre Anul internaţional al chimiei 2011

Anul 2011 a fost desemnat (în decembrie 2008) ca An Internaţional al Chimiei de către Organizaţia Naţiunilor Unite, ONU. Iniţiativa a venit de la organizaţia IUPAC (The International Union of Pure and Applied Chemistry, Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată), fondată în 1919, şi a fost sprijinită de UNESCO.

Anul 2011 s-a dorit a fi o sărbătoare la toate nivelele, de la mondial la local, a chimiei şi a realizărilor acestei ştiinţe. S-a dorit creşterea interesului tinerilor pentru chimie şi o mai bună apreciere a chimiei de către publicul larg.

Despre chimistul român Costin Neniţescu (1902-1970)

Costin Neniţescu s-a născut în anul 1902 în Bucureşti în familia unui avocat. Tatăl său, Dimitrie Neniţescu, a făcut politică în cadrul Partidului Conservator şi a fost de mai multe ori ministru. Costin a studiat chimia la Zürich şi la München, devenind apoi profesor la Universitatea din Bucureşti. Este considerat fondatorul chimiei organice moderne din România. Din anul 1955 a fost membru al Academiei Române.

Costin Neniţescu a publicat numeroase lucrări ştiinţifice de valoare. În prezent există mai multe substanţe chimice care poartă numele „Nenitzescu”, de exemplu o „dicloridă”, (cis-3,4-diclorociclobutenă) descoperită în 1964, şi „hidrocarbura lui Neniţescu” (anulena (CH)₁₀, sau triciclo[4.2.2.02,5]deca-3,7,9-trienă), descoperită în 1972 [1], [2].

Bibliografie

1. Andraos J., Named Organic Reagents (Part 2), http://careerchem.com/NAMED/Structures%28L-Z%29.pdf, ianuarie 2012.

2. Banciu M., Professor C.D. Nenitzescu. A Tribute. ARKIVOC 2002 (ii) 1-6, http://www.arkat-usa.org/get-file/20277/, ianuarie 2012.