Înapoi
1 leu, 5 și 50 lei 2006 - 140 de ani de la înființarea Academiei Române
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine netedă
Avers: ROMANIA, anul 2006, stema României, valoarea nominală 5 LEI, Gînditorul de la Hamangia
Revers: inscripția circulară ACADEMIA ROMANA ····· 140 ANI DE LA INFIINTARE ·····, anii 1866 și 2006, zeița Minerva, emblema Academiei Române

Data emisiunii: 31 martie 2006

Tiraj: 500 de piese

37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine netedă
valoarea nominală 1 LEU

Data emisiunii: 31 martie 2006

Tiraj: 35 de piese

21 mm diametru, margine netedă
moneda: 6.452 g, aur 90%
replica: 3.27 g, tombac aurit
Avers: ROMANIA, anul 2006, stema României, valoarea nominală 50 LEI, Gînditorul de la Hamangia

Data emisiunii: 31 martie 2006

Tiraj: 35 de piese

21 mm diametru, margine netedă, argint

 


Imaginile monedelor omagiale de 1 leu și 5 lei - 140 de ani de la înființarea Academiei Române - de deasupra sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Radu Lissner.

Imaginile probei de tombac aurit a piesei de 50 de lei aur sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Florin L..

Imaginile probei de argint a piesei de 50 de lei aur sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a unui donator anonim.

În anul 2016 BNR a onorat Academia Română cu un alt set de trei monede.


Despre Gînditorul de la Cernavodă (Hamangia)

Cultura Hamangia - din neoliticul timpuriu și mijlociu, mileniile 4-3 î.e.n. - era răspîndită în Dobrogea și în regiunile limitrofe. Hamangia - azi Baia, la sud de orașul Babadag, în județul Tulcea - era numele satului în care s-au descoperit mai întîi urmele acestei culturi. Cele două statuete de lut - Gînditorul și Femeie șezînd, descoperite în 1956 într-o necropolă de la Cernavodă, sînt adevărate capodopere ale artei neolitice. Gînditorul reprezintă un bărbat șezînd, aparent îngîndurat, pe un scăunel. Statueta a devenit un simbol pentru forța creatoare a gîndirii omului.

Despre Academia Română

Societatea Literară Română, fondată pe 1/13 aprilie 1866 prin decret al locotenenței domnești și transformată în august 1867 în Societatea Academică Română, avea ca scop stabilirea ortografiei, elaborarea unei gramatici și a unui dicționar al limbii române. Legea din martie 1879 transformă această societate în Academia Română, institut național avînd trei secții: secțiunea literară (literatură, artă, filologie și filozofie), cea istorică (istorie, geografie și științe sociale) și secțiunea științifică (științe teoretice și aplicate). Înainte de 1989 Academia a purtat numele de Academia Republicii Populare Române și de Academia Republicii Socialiste România.

Despre zeița Minerva pe emblema Academiei

Minerva (Atena la greci) forma, împreună cu Iupiter și cu Iuno, Triada Capitolină. Era zeița înțelepciunii, a tuturor meșteșugurilor, a priceperii în războaie, ocrotind de asemenea știința. Minerva i-a învățat pe oameni arhitectura, sculptura și pictura, olăritul, arta țesăturilor și broderiilor. Emblemele zeiței erau bufnița (simbol al înțelepciunii) și șarpele (reprezentînd prudența).

Printre atributele Minervei sînt scutul, platoșa de aur și lancea. Pe scut zeița a fixat capul plin de șerpi al Meduzei, gorgona ucisă de Perseu. Cine se uita la chipul Meduzei împietrea pe loc, așa că dușmanii zeiței nu aveau nici o șansă. Din fericire, pe emblema Academiei scutul e pus cu interiorul spre privitor. În mîna stîngă Minerva ține o Victorie înaripată. În spate se vede și o bufniță.

Despre setul de monede dedicat aniversării a 140 de ani de la înființarea Academiei Române

Setul cuprinde o monedă de 50 de lei avînd 6.452 grame de aur 90%, cu diametrul de 21 de milimetri, caracteristici identice cu acelea ale monedelor de 20 de lei de aur ale lui Carol I.

Au fost bătute 500 de piese de argint și cîte 35 de tombac și de aur.


Înapoi la pagina de selecție!