37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, stema României, valoarea nominală 10 LEI, imagini care descriu procesul de realizare a matriţelor monedelor (de la stînga spre dreapta): un artist sculptor-gravor lucrînd la macheta de ipsos la scară mărită a monedei, obţinerea modelului la scara 1:1 la pantograf, un gravor retuşînd manual piesa de oţel produsă de pantograf, un operator care, la presa hidraulică, realizează negativul cu care se vor obţine matriţele (poansoanele) de lucru, două poansoane cu aversul şi reversul monedei de 1 ban 2005, precum şi o astfel de monedă

Revers: primul sediu al Monetăriei Statului, primele monede bătute aici - 1 leu 1870 şi 20 lei 1870, anii 1870 şi 2010, inscripţia circulară MONETARIA STATULUI 140 DE ANI DE LA INFIINTARE Data emisiunii: 14 martie 2011 Tiraj: 1000 de monede

După cum se observă din lipsa datei pe avers, această monedă trebuia să apară în anul 2010, cînd s-au împlinit 140 de ani de la înfiinţarea primei monetării moderne de la Bucureşti. Reprezentările monedelor de pe revers sînt făcute la scări diferite, deoarece în realitate piesele au diametre diferite - 1 leu are 23 de milimetri, 20 de lei - 21 de milimetri.

Despre Monetăria Statului

Prima monetărie a României moderne a fost înfiinţată în anul 1870, fiind inaugurată pe 24 martie. Palatul Monetăriei era numit în epocă Otelul de Monetă - denumire obţinută din traducerea termenului francez - Hôtel de la Monnaie. Acest sediu a fost demolat în anul 1912, pe locul rămas fiind construit actualul palat al Muzeului Ţăranului Român.

Autorităţile române au înfiinţat monetăria pentru a putea emite monede cu chipul domnitorului Carol I. Astfel de piese, ce erau un semn al dorinţei românilor de independenţă, nu putea fi comandate în străinătate. Imperiul Otoman, care pe atunci era puterea suzerană a României, se opunea vehement apariţiei chipului domnitorului pe monede, şi cerea ca piesele româneşti să aibă şi o semilună, ca semn al vasalităţii.

În anul 1870 Monetăria a funcţionat doar cîteva luni, bătînd piese de aur de 20 de lei şi de argint de 1 leu, pe rondele importate din Franţa. La protestele turcilor producţia a fost oprită. În 1879, imediat după cîştigarea independenţei, producţia de monede a fost reluată, şi a continuat cu deosebită intensitate pînă în 1885. În 1890 aici s-au bătut din nou monede de aur de 20 de lei. După 1890 monedele româneşti au fost bătute în străinătate.

Monetăria este reînfiinţată în 1935, fiind numită Monetăria Naţională.

În decursul timpului la Monetărie au fost realizate şi destul de multe medalii româneşti.