Catalog al tuturor monedelor românești,
cu imagini de calitate și cu informații corecte.
Înapoi
1 leu 1870
Înainte
1 leu 1870 1 leu 1870
23 mm diametru, 5 g, argint 83.5%, cupru 16.5%, margine cu zimți, cerc perlat exterior
valoarea nominală 1 LEU, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) și una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, inițiala inginerului C.J. Cândescu, directorul și organizatorul monetăriei de la București
inscripția CAROL I DOMNUL ROMANIEI, efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior

Tiraj: 400.000 piese

Aceasta este prima monedă de 1 leu bătută de România. Piesele au fost bătute la monetăria din București începînd din data de 24 februarie 1870. Conform monografiei „Monede și bancnote românești“ există exemplare cu fețele amplasate medalistic (foarte rare) și exemplare obișnuite. De asemenea există exemplare purtînd sigla monetăriei București, litera B. În monografia „Monetele României“ (Octavian Iliescu, Paul Radovici, Editura Enciclopedică, București, 2004) piesa de 1 leu 1870 B este considerată a fi probă monetară.

Domnul Cristian Ciuplea ne informează că piesele cu B sînt extrem de rare.

Imaginile de deasupra sînt prezente pe Romanian coins prin amabilitatea domnului J.M..

Ne putem face o idee despre valoarea unei astfel de monede observînd că în 1868 o bursă studențească era 37 de lei, cu care studentul abia ajungea să se sature o dată pe zi. În 1873 bursa a fost ridicată la 60 de lei.


Denumirea leu provine de la talerii (leeuwendaalder în olandeză, cunoscuți și sub numele de löwentaler sau taleri-leu) din argint de aproximativ 75%, cîntărind cam 27 de grame, bătuți în partea olandeză a Țărilor de Jos începînd din secolul al XVI-lea. Primii taleri-leu au apărut în 1575, în timpul revoltei împotriva spaniolilor; ultimii au fost bătuți în 1713. Acești taleri purtau imaginea unui leu rampant, stema Provinciilor Unite ale Țărilor de Jos. Monedele, care au împrumutat numele de la stema Țărilor de Jos gravată pe monede, au fost bătute în multe provincii și orașe olandeze, printre care Dordrecht, Deventer, Kampen, Utrecht și Zwolle și au fost foarte mult folosite în comerțul cu Levantul.

taler-leu bătut în 1639 de provincia olandeză Utrecht taler-leu bătut în 1639 de provincia olandeză Utrecht
40.8 mm diametru, 26.4 g, argint 75%,
cavaler cu coif cu panaș pe cap, purtînd pelerină, avînd la picioare un scut cu un leu ridicat pe picioarele din spate - leu rampant; între un cerc perlat interior și altul exterior inscripția
MO·ARG·PRO:CO· FOE·BELG·TRA
leu rampant; între un cerc perlat interior și altul interior motto-ul Provinciilor Unite și anul baterii:
CONFIDENS·DNO·NON·MOVETUR·1639·

Despre legendele ce apar pe talerul leu olandez

Legenda MO[NETA] ARG[ENTEA] PRO[VINCIARUM] CO[N]FOE[DERATUM] BELG[ICARUM] TRA[IECTUM] ar însemna, în traducere liberă, „monedă de argint a provinciei Utrecht a Confederației Olandeze“. Numele latin al orașului și provinciei Utrecht este Traiectum ad Rhenum, semnificînd un loc de traversare a Rinului. Referirea la Belgia apare deoarece teritoriile Confederației Olandeze au aparținut în antichitate provinciei romane Belgica.

Motto-ul Provinciilor Unite, CONFIDENS D[OMI]NO NON MOVETUR, se poate traduce liber prin „cel ce crede în Dumnezeu nu va fi izgonit de la locul său“. Ar putea să fie o aluzie la lupta antispaniolă a olandezilor conduși de Wilhelm de Orania.


În Țările Române talerii-leu au circulat foarte mult, în special în secolul al XVII-lea.

Spre sfîrșitul evului mediu talerul-leu a dispărut din circulație, dar numele de leu s-a păstrat pentru o monedă de cont, ce se împărțea în 40 de parale. Prin legea din 1867 leul a devenit moneda națională a României.

Republica Moldova, vecina noastră de la est, care este de asemenea un stat românesc, are și ea - din 1992 - lei.

Tot de la talerul-leu provine și leva bulgarilor, însemnînd tot leu. Unii spun că în același mod au moștenit leka albanezii - deasemenea leu. (O altă etimologie pentru leka spune că numele monedei vine de la numele lui Alexandru cel Mare, Leka i Madh în albaneză).


Înapoi la pagina de selecție!