Numai imagini de calitate și informații corecte!
Înapoi
20 lei 1868
Înainte
20 lei 1868 20 lei 1868
21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, cupru 10%, muchie netedă
valoarea nominală 20 LEI și anul 1868 într-o cunună formată din ramuri de stejar; cerc perlat exterior
inscripția CAROL I DOMNULŬ ROMÂNILORŬ și efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior

Tiraj: 100 sau 200 de piese

Imaginile monedei de 20 de lei din 1868 de mai sus sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a Ponterio & Associates, Inc., Bowers and Merena Auctions.


Despre moneda originală

Moneda de 20 lei din 1868 a fost bătută într-un foarte mic număr de exemplare, o sută sau două sute de bucăți (sursele se contrazic), fapt ce o face o mare raritate numismatică pe plan mondial, a cărei valoare este estimată undeva între 5.000 $ și 10.000 $. Domnitorul Carol I a dăruit astfel de monede capetelor încoronate ale Europei, rudelor sale și fruntașilor politici ai vremii. Evident, nu se poate vorbi de circulația efectivă a piesei de 20 de lei. Datorită faptului că nu a fost pusă în circulație, piesa de 20 de lei din 1868 este considerată de mulți a fi doar o probă de monedă (Iliescu și Radovici în Monetele României, 2004, Schäffer - Stambuliu în România - proiecte, probe monetare și catalogul monedelor emise, 2009). Piesele au fost bătute - cel mai probabil - la monetăria din București. Alte ipoteze afirmă că piesele au fost bătute la Paris sau la Berlin.

Castelul Sigmaringen - Castelul Peleș - marcă poștală din 1939

O legendă destul de fantezistă însă dragă numismaticii românești spune că în capsula timpului pusă la temelia castelului Peleș (ridicat în 1873) au fost introduse cîteva piese din această celebră monedă, primul ban de aur emis de statul român modern.

Documentul de inaugurare a castelului, citit în fața familiei regale pe 7 octombrie 1883, arată astfel: „Eu Carol I Domn și Rege cu Elisabeta Regină. După o silință neobosită de doi ani în luptă cu un tărîm nestatornic străbătut de izvoare, izbutit-am a pune la poalele Bucegiului temelia acestei clădiri, în anul mîntuirii 1875, iar al domniei noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit în timpul Războiului pentru neatîrnarea României. Intrat-am în această casă a noastră în anul mîntuirii 1883, iar al domniei noastre al XVII-lea. Datu-i-am nume castelul Peleșului”.

În imagine se află la stînga castelul Sigmaringen, iar la dreapta castelul Peleș de la Sinaia (despre care am scris cu privire la legenda monedelor de aur din 1868). Imaginea este o marcă poștală din emisiunea Centenarul nașterii regelui Carol I din 1939.

Despre replica bătută în 2005

În 2005 Banca Națională a României a emis o replică de aur a monedei de 20 de lei din 1868. Replica și originalul sînt aproape identice, singura diferență fiind litera R de sub efigie, care ne avertizează că este vorba de o replică.

Emisiunea 2005 este executată la calitatea B.U., adică brilliant uncirculated. Termenul BU se referă la o monedă necirculată, cu lustrul de batere intact. Obținerea unei monede BU se face de obicei cu matrițe lustruite în prealabil. Blancurile sînt de asemenea lustruite, astfel obținîndu-se monede cu un lustru de batere mult superior celui al monedelor necirculate de serie.

Replica monedei de 20 de lei aur din 1868 face parte din seria Istoria monedei, din care mai fac parte alte două replici, după kosonul de aur și după o monedă-medalie de la Constantin Brâncoveanu.

20 lei 1868 - replică bătută de BNR în 2005 20 lei 1868 - probă de aluminiu a replicii bătute de BNR în 2005
replică bătută de BNR în 2005
Tiraj maxim: 250 de piese
sub efigie litera R de la replică probă de aluminiu a replicii

Imaginile replicii de aur a piesei de 20 de lei 1868 și a probei de aluminiu de deasupra sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Florin L..

Despre inscripția de pe monedă

Inscripția monedei îl arată pe Carol I domn al românilor. Acest titlu i-a deranjat foarte tare pe guvernanții din Austro-Ungaria, care vedeau aici pretenții asupra românilor din Transilvania, Banat și Bucovina, pe atunci aflați în afara hotarelor țării. Pe următoarele emisiuni monetare (1 leu de argint și 20 de lei de aur din 1870) Carol I a devenit DOMNUL ROMANIEI, în continuare fiind reprezentat pe monede portretul domnitorului. Prezența efigiei a fost interpretată de Turcia ca o manifestare a tendințelor de independență ale României și în urma protestelor diplomatice pe toate monedele românești emise între 1872 și 1876 efigia a fost înlocuită de stema sau de coroana României.

Regii României și-au reluat titlul de REGE AL ROMÂNILOR abia după Marea Unire din 1918, acest titlu fiind utilizat pe monede pînă la proclamarea Republicii.

Despre scrierea inscripției de pe monedă cu u scurt

Inscripția de pe această piesă folosește u scurt (marcat printr-o căciuliță) la finalul cuvintelor DOMNUL și ROMANILOR. Într-o fază timpurie de dezvoltare a limbii române toate cuvintele ce azi se termină într-o consoană aveau după aceasta un u care se pronunța. Cu timpul acest u a dispărut din pronunțare. Pe vremea cînd a fost bătută această monedă ortografia se dorea etimologică, iar Academia nu reușise să impună o scriere unitară. U scurt final mai apare numai pe moneda de 1 banu din 1867.

U scurt final a fost eliminat aproape în totalitate de broșura „Regule ortografice” tipărită de Academia Română în 1904, reluată în 1907 sub titlul „Ortografia Academiei Române declarată oficială și obligatorie a se întrebuința de toate autoritățile Statului”, reeditată în 1919, 1924 și 1932. Singularul substantivelor terminate în i a păstrat o vreme pe u scurt final, care astăzi a dispărut complet. La reforma din 1903 au fost eliminate și ciudatele litere î din e, din u și din o - ê, û, ô.


Înapoi la pagina de selecție!