Înapoi
stater de aur bătut de regele dac Koson (Cotiso)
Înainte
18-21 mm diametru, 8.4 g, aur
Avers: cerc perlat exterior, trei bărbați mergînd spre dreapta - un consul încadrat de doi lictori, aceștia purtînd fasciile consulare cu secure, iar în exergă inscripția KOΣΩN
Revers: cerc perlat exterior, acvilă cu aripile deschise, spre dreapta, stînd pe un sceptru, ținînd o coroană de lauri

Imaginile de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea VAuctions.


Despre monedă

Moneda este considerată a fi stater, fiind o piesă comună.

Aversul monedei este foarte asemănător cu reversul denarului de argint bătut M. Iunius Brutus în anul 54 înaintea erei noastre (pe aversul denarului fiind Libertas - personificarea divină a libertății). Pe reversul acestui denar este reprezentat consulul L. I. Brutus, încadrat de doi lictori și precedat de un accensus (însoțitor al unui magistrat). Lictorii erau magistrați de rang inferior și îi însoțeau pe consuli. Fasciile (securi legate în cîte un mănunchi de nuiele) purtate de lictori arată că magistratul avea dreptul să aplice atît pedeapsa cu nuiaua cît și cu securea.

Reversul este foarte asemănător cu acel al denarului lui Q. Pomponius Rufus (bătut în anul 73 înaintea erei noastre).

Cele două piese menționate anterior pot fi văzute pe site-ul Wildwinds, denarul lui Brutus pe pagina Browsing Roman Republic Coins of the family Junia , iar denarul lui Q. Pomponius Rufus pe pagina Ref Pomponia 23 denarius .

Despre originea cosonilor

În monografia Monede și bancnote românești (1977) sînt prezentate două ipoteze despre originea acestor piese.

Prima ipoteză (Mommsen) - cea mai răspîndită pe net - consideră că este vorba de aur monetizat de Marcus Iunius Brutus și destinat plății mercenarilor daci angajați în armata acestuia. Pe monede apare numele regelui dac Cotiso - Koson, care și-a lăsat supușii să lupte pe bani în armata romană. Brutus, convins că Iulius Caesar reprimă libertatea, a condus conspirația de la idele lui martie din anul 44 înaintea erei noastre. Odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat (Marcus Antonius, Lepidus și viitorul împărat Octavianus) a început persecuția republicanilor și a ucigașilor lui Caesar. În urma luptei de la Philippi (azi Krenides, în Grecia) tabăra republicanilor a fost învinsă și M. Iunius Brutus s-a sinucis. Brutus a devenit pentru romani un simbol al libertății și un exemplu de virtuți civice. Dacă această ipoteză este corectă, atunci cosonii au fost bătuți prin 44 - 42 înaintea erei noastre (între idele lui martie 44 și bătălia de la Philippi din 42). Această ipoteză apare la Nicolae Iorga (Istoria românilor, Sigiliul Romei), care citează pe Th. Mommsen și pe Vasile Pârvan.

Trebuie menționat că tracii odrisi (ce locuiau în centrul Bulgariei de astăzi) au avut mai mulți regi cu numele Kotys. Sadala al II-lea, regele odrisilor, mort în anul 44 î.e.n. - a lăsat țara ca moștenire Republicii Romane. S-a emis ipoteza că aurul din tezaurul său a fost folosit pentru baterea monedelor Koson.

A doua ipoteză e mai directă, afirmînd că monedele au fost bătute în Dacia, chiar de regele Cotiso, al cărui nume a apărut pe monede. La nivelul de informare al anilor '70, doar monografia Monede și bancnote românești menționează următoarele locuri de descoperire a cosonilor: Grădiștea Muncelului, Sarmizegetusa, Gușterița - Hațeg, Orăștie, Vîrtoape, toate acestea în județul Hunedoara, Axente Sever și Nochrich în județul Sibiu, Craiova, Brezoi pe Valea Oltului, Cozma în județul Mureș, Timișoara și Vizejdia în județul Timiș, precum și la Vîrșeț în Banatul sîrbesc.

Ne alăturăm acestei a doua ipoteze. Realizarea tehnic inferioară a pieselor (preponderent descoperite în Dacia) trimite imediat cu gîndul la monetăria autohtonă dacă, o monetărie care în majoritatea cazurilor s-a mulțumit să imite piesele de largă circulație ale altor emitenți (în mod destul de rudimentar, produsele ei detașîndu-se evident de originalele emise de Filip al II-lea, Alexandru Macedon și Filip al III-lea Arideul). După cum se observă prin confruntarea cu originalele, cosonul nu doar imită ci și simplifică machetele pieselor romane.

În plus, monetăria romană a fost dintotdeauna caracterizată prin diversitate și originalitate, noi evenimente aducînd noi machetări potrivite scopului de popularizare a emitenților și a realizărilor acestora.

Este posibil ca regele Koson să fi fost unul din cei care au conspirat împotriva lui Burebista și care și-au împărțit între ei regatul dac.

După 1990 au circulat prin presă o multime de legende despre cosoni, care sînt furați din cetățile dacice și în special din Sarmizegetusa. S-a vorbit chiar și despre cosoni de argint și de bronz, de fapt simple monede romane.


Imaginile de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea domnului Clark Smith, renumit numismat și specialist în monezi de aur din întreaga lume.


Despre replica BNR din 2005 a cosonului

Banca Națională a României a emis în anul 2005 o replică a kosonului, într-un tiraj de numai 250 de exemplare, avînd ca semn distinctiv un R în interiorul coroanei ținută în gheare de acvilă. Replica are 20 milimetri în diametru, 8.5 grame și titlul de 99.9%. Ca urmare a tirajului mic replica este mult mai rară decît originalul.

Replica de aur a kosonului face parte din seria Istoria monedei, din care mai fac parte alte două replici, după 20 de lei aur din 1868 și după o monedă-medalie de la Constantin Brâncoveanu. Replica după koson poate fi văzută aici.


Înapoi la pagina de selecție!