Înapoi
10 lei 2012 - 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Steinhardt - mănăstirea de la Rohia
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: valoarea nominală 10 Lei, stema României, ROMANIA, anul 2012, pe fundal două imagini cu biserica nouă de la mănăstirea Rohia, iar în prim plan profilele altarului de vară, al bisericii noi, și al unei alte construcții (de la dreapta spre stînga), inscripția în arc de cerc Manastirea Sfanta Ana - Rohia, totul într-un cerc făcut din trei linii împletite, amintind de brîul torsadat de piatră ce încinge bisericile mănăstirilor Trei Ierarhi și Cetățuia din Iași
Revers: chipul monahului Nicolae, pe fundal rafturi de bibliotecă, inscripțiile Monahul de la Rohia, NICOLAE STEINHARDT, anii 1912 și 1989, totul într-un cerc făcut din trei linii împletite

Data emisiunii: 9 iulie 2012

Tiraj: 500 de monede


Despre mănăstirea de la Rohia

Mănăstirea a fost ctitorită de preotul Nicolae Gherman (1877 - 1959) din Rohia, în amintirea fiicei sale Anuța. Primele lucrări au început în anul 1923, iar sfințirea a avut loc în 1926. Mănăstirea se află în județul Maramureș, la 9 km de orașul Tîrgu Lăpuș.

Biserica veche, ridicată între anii 1923 și 1925, a fost desfăcută în 1996, cînd pe locul ei a început construcția noii biserici. În incinta mănăstirii se află și o biserică maramureșeană de lemn, ce a fost ridicată în anul 2001 și are hramul Sfintei Ana.

Despre Nicolae Steinhardt

Nicu-Aureliu Steinhardt a fost critic literar, publicist și scriitor. S-a născut în anul 1912 în București, în familia inginerului Oscar-Saia Steinhardt. Tatăl său făcea parte dintr-o veche familie evreiască stabilită în țară în secolul al XVIII-lea.

A studiat la liceul Spiru Haret, apoi a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. Își susține doctoratul în drept în anul 1936, tot la București. Pînă după război profesează ca avocat (va fi exclus din barou în 1947) și publică diverse articole în revistele culturale ale vremii. In anii 1934 și 1935 participat la ședințele cenaclului literar Sburătorul.

În anul 1959 este implicat în procesul intentat lotului Constantin Noica - Dinu Pillat (a refuzat să depună mărturie împotriva acestora), și a fost condamnat la 12 ani de muncă silnică. Pe 15 martie 1960 Steinhardt, aflat în detenție la închisoarea de la Jilava, este botezat creștin ortodox de către părintele Mina Dobzeu, cu care era coleg de celulă. Iese din închisoare la amnistia deținuților politici din anul 1964. Începe din nou să publice articole în reviste, precum și cîteva cărți de critică literară și de eseuri. În 1978 și în 1979-1980 face două vizite în Europa Occidentală. În august 1980 se călugărește la Rohia. După moartea lui Steinhardt chilia în care a locuit, aflată în clădirea numit㠄Casa poetului”, a fost organizată ca muzeu.

Cea mai cunoscută carte a lui Steinhardt este „Jurnalul fericirii”. Manuscrisul cărții a fost confiscat de Securitate în 1972, fiind returnat după trei ani. Deși unele pasaje fuseseră publicate în cărțile apărute în timpul vieții, prima ediție completă a Jurnalului a apărut postum, în 1991, la Editura Dacia din Cluj Napoca.


Înapoi la pagina de selecție!