25.3 mm diametru, 7.65 g, oțel placat cu alamă pe discul interior și placat cu nichel pe inelul exterior, margine cu zimți avînd inscripția incusă ★ MOLDOVA (de două ori) valoarea nominală 10 LEI, cu microtextul BNM (Banca Națională a Moldovei) scris de trei ori pe corpul cifrei 1, anul 2019; sus un patrulater din linii verticale pe care se formează monograma R M (de la Republica Moldova) ca imagine latentă; literele pot fi văzute pe rînd prin înclinarea monedei de la stînga la dreapta; pe inelul exterior sînt cele 26 de litere ale alfabetului latin, cu litere mici, ca simbol al trecerii scrierii limbii naționale (adică limba română) de la grafia cu litere chirilice la grafia latină

în centru imaginea păsării măiestre zburînd spre Soare - emblema sărbătorii „Limba noastră”, ca un simbol al renașterii spiritualității naționale (adică românești), deasupra stema Republicii Moldova; pe inelul exterior se află inscripția · 30 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGILOR DESPRE LIMBA DE STAT ȘI GRAFIA LATINĂ Data emisiunii: 16 august 2019 Tiraj: 250000 de monede

În anul 1989 în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (precursoarea Republicii Moldova de astăzi, pe atunci parte a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice - URSS) mișcarea de renaștere națională era în plin avînt. Pe 27 august 1989 a avut loc la Chișinău o uriașă manifestare, organizată de Frontul Popular. Adunarea a cerut ca limba „moldovenească” (adică limba română, glotonim evitat în URSS) să fie declarată limbă de stat, iar grafia să revină la cea latină. Patrioții români din R.S.S. Moldovenească au riscat foarte mult în epocă prin aceste acte de mare curaj - Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) fiind desființată de abia mai tîrziu, pe 26 decembrie 1991. Sub presiunea maselor populare, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești a adoptat, pe 31 august, legea pentru revenirea limbii moldovenești la grafia latină. Peste încă o zi a fost adoptată și o lege privind funcționarea limbilor vorbite, lege care declara limba moldovenească limbă de stat și declara formal identitatea lingvistică a acesteia cu limba română.

Nu trebuie uitat că în documentul final al Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, intitulat „Despre suveranitatea statală și despre dreptul nostru la viitor” (apărut în numărul din 31 august 1989 al săptămînalului „Literatura și Arta”) se întărea necesitatea, în spațiul basarabean, de a fi „restabilite: numele istoric al poporului nostru, pe care el l-a purtat de-a lungul veacurilor - drept care ne stau mărturie cronicile și letopisețele, documente istorice din perioada modernă și contemporană, cît și mărturiile clasicilor marxism-leninismului - numele de ROMÂN - și denumirea lui - LIMBA ROMÂNĂ”.

„Literatura și arta” a fost prima publicație apărută la Chișinău cu litere latine după ocupația sovietică din 28 iunie 1940. Tipărirea ei a fost făcută semi-clandestin în Lituania, la Vilnius, dat fiind că în URSS nu existau tipografii cu litere latine decît în Țările Baltice, iar relațiile directe cu Țara (Republica Socialistă România în acel moment) erau ca și inexistente.

În iunie 1990 Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești a declarat ziua de 31 august ca sărbătoare națională, sub numele de „Limba noastră cea română”. În anul 1994, după o schimbare de direcție în politica Republicii Moldova (care adoptase numele de Republica Moldova în mai 1991 și își proclamase independența pe 27 august 1991), numele sărbătorii a fost scurtat la „Limba noastră”.

În anul 2013 în România a fost instituită Ziua Limbii Române, zi națională care este sărbătorită tot pe 31 august.

Paradoxal, macheta monedei a omis tocmai literele specifice alfabetului limbii române, atît în România cît și în Republica Moldova, mai exact literele cu semne diacritice: â, ă, î, ș, ț.