25.3 mm diametru, 7.65 g, oțel placat cu alamă pe discul interior și placat cu nichel pe inelul exterior, margine cu zimți avînd inscripția incusă ★ MOLDOVA (de două ori) valoarea nominală 10 LEI, cu microtextul BNM (Banca Națională a Moldovei) scris de trei ori pe corpul cifrei 1, anul 2020; sus un patrulater din linii verticale pe care se formează monograma R M (de la Republica Moldova) ca imagine latentă; literele pot fi văzute pe rînd prin înclinarea monedei de la stînga la dreapta; pe inelul exterior sînt 30 de stele cu cîte cinci raze, ★, cîte o stea pentru fiecare an de la revenirea tricolorului românesc, roșu-galben-albastru, în spațiul dintre Prut și Nistru

clădirea Președinției Republicii Moldova (prima clădire din Chișinău de care tricolorul a fost arborat în anul 1990), o imagine a tricolorului, deasupra acestuia stema Republicii Moldova; pe inelul exterior se află inscripția · 30 DE ANI DE LA ADOPTAREA TRICOLORULUI · REPUBLICA MOLDOVA Data emisiunii: 21 aprilie 2020 Tiraj: 250000 de monede

Ziua Drapelului Național se sărbătorește în Republica Moldova pe 27 aprilie (data la care, în anul 1990, Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești a adoptat tricolorul roșu-galben-albastru ca drapel de stat). Drapelul tricolor a fost ridicat în aceeași zi pe clădirea Sovietului Suprem (azi, clădirea Președinției Republicii) de către deputatul patriot Gheorghe Ghimpu (1937 - 2000). Sărbătoarea a fost instituită de Parlament în anul 2010.

Drapelul de stat al Republicii Moldova are raportul dintre laturi de 1:2. Drapelul de stat al României, același tricolor roșu-galben-albastru,are raportul dintre laturi de 2:3. În România ziua drapelului a fost instituită în anul 1998 și se sărbătorește pe 26 iunie.

Tricolorul românesc a fost prezent în spațiul dintre Prut și Nistru, cunoscut și sub numele de Basarabia, încă de începuturile folosirii lui ca simbol al poporului român.

Cunoscut într-o formă premergătoare încă din timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu, galben și albastru a devenit drapel de stat după Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească (Valahia), adică după 24 ianuarie 1859.

Ca drapel al Principatelor Unite și apoi al României, a fost arborat în județele din răsărit, Cahul, Bolgrad și Ismail (sudul Basarabiei), la fel ca și pe tot cuprinsul Țării.

După raptul teritorial impus de Imperiul Rus în 1878, sub forma unui schimb de teritorii (Cahul, Bolgrad și Ismail contra Dobrogei), arborarea tricolorului românesc a încetat în spațiul basarabean pînă în anul 1917. Arborarea tricolorului a revenit în aceast spațiu la 21 noiembrie 1917, o dată cu deschiderea Sfatului Țării, organ reprezentativ al populației Basarabiei. Bucovineanul George Tofan, refugiat în Basarabia, a asistat la acest eveniment istoric şi mărturisește atenția deosebită acordată drapelului: după Te Deum <<...asistența a ieșit din biserică și s-a îndreptat spre sala ședinței, în care a fost introdus de către cîțiva soldați drapelul național al regimentului moldovenesc. Acest drapel a fost sfințit de către Preasfîntul Gavril cu aghiasmă. Corul protoiereului Berezovschi a executat imnul național „Deșteaptă-te, române!" și „Pe-al nostru steag e scris unire". Asistența cu entuziasm strigă:„Ura! Trăiască!" >> [1].

Bibliografie

Țurcanu I., Papuc M., Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918, Editura Știința, Chișinău, 2017.