Înapoi
20 lei 1930
Înainte
27 mm diametru, 7.5 g, cupru 79%, zinc 20%, nichel 1%, margine cu zimți
valoarea nominală 20 LEI, patru țărănci în costum popular și inscripția BASSARAB în dreapta jos, de-a lungul circumferinței (însemn al gravorului Costache Bassarab), cerc perlat exterior
inscripția MIHAI I REGELE ROMANIEI, anul 1930 și efigia regelui spre stînga, cerc perlat exterior

Tiraj: 50.000.000 piese

Piesele de 20 de lei au fost bătute în mai multe monetării. La Heaton în Birmingham s-au bătut piesele ce poartă sigla H sub grupul de țărănci (imaginile de sus), la King's Norton Metal Company în Birmingham piesele marcate prin K N iar la Royal Mint în Londra piesele fără semne distinctive. Piesa din dreapta nu are nici un semn distinctiv, deci face parte din lotul bătut la Londra.

Informația privind baterea tirajului fără semne de monetărie la Londra și imaginile piesei Heaton de pe această pagină ne-au fost trimise de domnul Cristian Ciuplea.

Imaginile monedei bătute la Londra și a monedei bătute de King's Norton sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator anonim.

Se crede că din tirajul de 50.000.000 au fost bătute la Londra 40.000.000 de piese iar la Birmingham celelalte 10 de milioane, cîte 5.000.000 la Heaton și la King's Norton.

În MBR se afirmă că la Heaton - Londra s-au bătut două variante: cu sigla H sub grupul de țărănci și fără siglă. Dar monetăria Heaton a funcționat întotdeauna la Birmingham, niciodată la Londra.

Monedele lui Mihai din 1930 au circulat relativ puțin, datorită detronării sale de către propriul tată, Carol al II-lea, în același an.

Relativ rară - în ciuda tirajului mare - și scumpă, e aproape imposibil de găsit în stare bună. Între numismați este cunoscută ca Hora sau Moneda cu hora. Faptul că practic nu se poate găsi nimeni capabil să citească această monedă este o situație întru totul jenantă pentru numismați și numismatica românească. Cele patru personaje feminine nu sînt surprinse jucînd, așa cum s-a găsit o explicație facilă (Hora), care s-a și împămîntenit, ci este vorba de Alegoria României Mari.

Despre statuia României Mari de la Iași

Alegoria României Mari: Mama Românie își întîmpină fiicele, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Această imagine era notorie într-o epocă deloc îndepărtată. Regăsirea alegorică a fost imortalizată în piatră (exprimare oarecum improprie) de către sculptorița Olga Sturza, statuia fiind donată primăriei municipiului Iași la 1 august 1924. Amplasarea a fost făcută pe locul unde acum se află în Iași statuia lui Mihai Eminescu, la poalele dealului Copou.

Imaginea de mai jos a statuii provine de pe o carte poștală din 1929. Se vede că, deși există mici deosebiri, alegoria este aceeași.


Statuia României Mari - 1924

Putem observa la poalele statuii un copil ce năzuiește să se întoarcă la România Mamă alături de celelalte trei fiice (pe a doua imagine mai ușor de distins). Reprezintă pe toți românii rămași în afara frontierelor hotărîte în 1919. La scurt timp după intrarea în Iași a rușilor, statuia a fost martelată, rămășițele ei informe fiind îndepărtate abia cîțiva ani mai tîrziu.

După schimbarea de regim din 1989, sub administrația Constantin Simirad, statuia a fost refăcută la parametrii originali și amplasată de data aceasta în fața Universității de Medicină și Farmacie (pe Bulevardul Independenței).


Statuia României Mari

Vorbind de semnificații pierdute, dacă ne uităm mai bine la fotografie, ne putem întreba cît mai este pînă trecătorii vor privi statuia cu mirare încercînd să ghicească de ce femeia aceea înaltă poartă cască militară sau la urma urmei, de ce război o fi fost vorba.


Înapoi la pagina de selecție!