Catalog al tuturor monedelor românești,
cu imagini de calitate și cu informații corecte
Înapoi
5 lei 1930
Înainte
5 lei 1930 - KN - King's Norton, monedă bătută la Birmingham 5 lei 1930 - KN - King's Norton, monedă bătută la Birmingham
21 mm diametru, 3.5 g, cupru 79%, zinc 20%, nichel 1%, margine cu zimți
valoarea nominală 5 LEI, stema mică a României, 6 stele cu cîte cinci raze, semne ale monetăriei emitente, cerc perlat exterior
inscripția MIHAI I REGELE ROMANIEI, anul 1930 și efigia regelui spre stînga, cerc perlat exterior

Tiraj: 60.000.000 piese

Imaginile monedei de 5 lei din 1930 de mai sus apar pe site prin deosebita amabilitate a domnului Cristian Ciuplea.

Monetăriile care au bătut piese de 5 lei 1930

Monedele de 5 lei din 1930 ale regelui Mihai I au fost bătute în trei monetării din străinătate.

Monedele de 5 lei bătute la Paris (stînga jos) au semnul monetăriei (cornul abundenței din care curg monede) în stînga stemei și o torță în dreapta ca semne distinctive. Torța este emblema lui Henry Auguste Jules Patey, gravor șef al monetăriei pariziene.

Piesele bătute în Birmingham la King's Norton Metal Company au în partea de jos a aversului K N iar cele bătute de asemenea la Birmingham însă la Heaton au un H în aceeași zonă (detaliile de mai jos și imaginile complete de deasupra și de mai jos).

Cornul abundenței din care curg monede și facla - monetăria din Paris
Cornul și facla
K N - monetăria King's Norton Metal Company din Birmingham
K N
H - monetăria Heaton din Birmingham
H

Se crede că din tirajul de 60.000.000 au fost bătute la Paris 30.000.000 de piese iar la Birmingham celelalte 30 de milioane, cîte 15.000.000 la Heaton și la King's Norton.

Despre numărul de zimți pe muchie

E interesant de observat că numărul de dinți de pe muchia monedei diferă de la monetărie la monetărie. Sînt 114 dinți la piesele bătute la Heaton în Birmingham, 115 la cele bătute la Paris și 120 la cele bătute la King's Norton în Birmingham. În MBR scrie că monedele cu H sînt bătute la Heaton - Londra. Dar monetăria Heaton a funcționat întotdeauna la Birmingham, niciodată la Londra.

5 lei 1930 - Heaton, monedă bătută la Birmingham 5 lei 1930 - Heaton, monedă bătută la Birmingham

Monedele lui Mihai din 1930 au circulat relativ puțin datorită detronării sale de către propriul tată, Carol al II-lea, în același an.

O eroare de batere: ca urmare a intercalării unei alte monede între cea care trebuia bătută și matriță, a apărut o imprimare în negativ pe reversul monedei. Pozele erorii de batere au fost puse la dispoziție pentru Romanian coins de către domnul Moise Alexandru-Răzvan.


Cornul abundenței și facla pe alte monede

Semnele speciale de pe aceste monede nu sînt întru totul vizibile. Pentru o mai bună receptare vizuală a acestora, am pus mai jos o imagine preluată de pe o monedă cretană de un lepton bătută în 1901. Cornul abundenței și facla se disting fără probleme.

 Cornul abundenței și facla pe o 
 monedă cretană de 1 lepton din 1901

Cu aceeași ocazie mai ridicăm o problemă. Din sursele noastre bibliografice mai degrabă sărace, socotim cornul abundenței ca fiind semnul unei monetării din Paris iar facla semnul personal al gravorului Henry Auguste Jules Patey. Această informație, pînă acum prezentată astfel pe Romanian coins, nu poate fi corectă decît cel mult parțial. Pe moneda cretană se văd aceleași gravări distinctive, dar de asemenea și numele gravorului - Borrel.

Domnul Moise Alexandru-Răzvan oferă o soluție elegantă pentru problema pusă pe această pagină: facla este semnul personal al lui Henry Auguste Jules Patey, gravor șef al monetăriei pariziene în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Pe toate piesele bătute aici în decursul timpului apare semnul monetăriei, semnul gravorului șef și, eventual, numele gravorului monedei sau al artistului care a creat modelul.

Domnul Stefan De Lombaert ne lămurește complet problema: facla - semnul personal al lui Henry Auguste Jules Patey (1855 - 1930), gravor șef al monetăriei pariziene între 1896 și 1930, apare pe toate monedele bătute la Paris în această perioadă. Aceasta nu înseamnă neapărat că moneda a fost gravată personal de Patey! Între 1930 și 1958 gravorul general a fost Lucien Bazor (1889 - 1974), al cărui semn, o aripă, apare și pe monedele românești de 10 lei 1930, 20 lei 1930 și 100 lei 1932 bătute la Paris.


Înapoi la pagina de selecție!